Sari direct la conținut

INTERVIU: De ce e nevoie de un Parteneriat pentru Sănătate Mintală? Colaborarea între medicii din specialitățile cheie ar facilita diagnosticarea timpurie a problemelor

INTERVIU: De ce e nevoie de un Parteneriat pentru Sănătate Mintală? Colaborarea între medicii din specialitățile cheie ar facilita diagnosticarea timpurie a problemelor
Parteneriat pentru Sănătate Mintală Foto: Angelini Pharma România

Într-o societate marcată de schimbări rapide și provocări complexe, sănătatea mintală devine o temă centrală pentru bunăstarea individuală și colectivă. În calea acesteia stau însă o serie de obstacole, printre care experții evidențiază nevoia urgentă de a depăși stigmatizarea, lipsa resurselor și fragmentarea serviciilor.

Interviul de mai jos reunește trei perspective ale unor specialiști recunoscuți, care sunt actori-cheie în domeniul sănătății mintale a pacienților din România: Dr. Ana Giurgica, Președintele Asociației de Psihiatrie și Psihoterapie din România, Dr. Camelia Bakri, Coordonator grup de lucru Sănătate Mintală din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei și Conf. univ. dr. Marina Ruxandra Oțelea, Președintele Societății Române de Medicina Muncii.

Răspunsurile lor oferă o privire detaliată asupra barierelor actuale și soluțiilor propuse pentru implementarea unei abordări holistice și integrate în sănătatea mintală și subliniază importanța colaborării dintre medicii de familie, psihiatri, specialiști în medicina muncii și alți actori implicați, pentru a răspunde nevoilor complexe ale pacienților.

NEVOIA

1. De ce este necesară o intervenție urgentă în domeniul sănătății mintale a populației?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP: “În ultimii ani, crizele multiple – inclusiv pandemia, instabilitatea economică, incertitudinea locurilor de muncă și stresul generat de schimbările rapide din societate – au amplificat riscul dezvoltării tulburărilor psihice. Astfel, tot mai mulți pacienți prezintă semnele unor tulburări, cum ar fi anxietatea, depresia și alte probleme care necesită îngrijire specializată. Lipsa unei reforme în sănătatea mintală din România crește povara deja existentă, care este asociată tulburărilor psihiatrice și nu adresează în niciun fel componenta de prevenție.”

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: “În practica de zi cu zi a medicilor de familie, vedem din ce în ce mai mulți oameni cu simptome de anxietate, depresie și alte tulburări emoționale, mulți dintre ei adresându-se pentru prima oară specialiștilor cu astfel de probleme. Problemele de sănătate mintală netratate la timp se pot croniciza, afectând relațiile de familie, stabilitatea la locul de muncă și calitatea generală a vieții. Așadar, intervenția timpurie nu este doar o chestiune de sănătate individuală, ci și o prioritate de sănătate publică”.

2. Există o legătură între nivelul de trai și riscul de depresie în rândul populației generale?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP: “Conform unui studiu din 2023[1], veniturile mai mici sunt cel mai probabil asociate cu o sănătate mintală precară. Un nivel scăzut de trai implică adesea preocupări constante legate de supraviețuire – plata utilităților, hrană zilnică, acoperirea cheltuielilor medicale de bază. Acest tip de stres continuu favorizează apariția simptomelor depresive. Persoanele cu venituri reduse au, de multe ori, acces diminuat la servicii de sănătate mintală, psihoterapie sau consiliere, precum și la activități educaționale sau recreaționale care pot susține o stare psihică mai bună. Fără un sprijin adecvat, simptomele se pot agrava. Pentru a preveni și a gestiona mai bine tulburările depresive, este necesar un efort concertat, care să vizeze atât consolidarea serviciilor de sănătate mintală accesibile tuturor, cât și îmbunătățirea condițiilor socio-economice de bază.

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: “În calitate de medici de familie, suntem adesea prima linie în identificarea semnelor precoce de depresie. Înțelegerea conexiunii dintre condițiile de viață și starea mentală ne ajută să fim mai vigilenți în depistarea cazurilor cu risc crescut și să orientăm pacienții către servicii specializate sau către intervenții de susținere, consiliere socială și programe de sprijin, menite să îmbunătățească atât starea mintală, cât și condițiile socio-economice ale acestor persoane.

ABORDARE INTEGRATĂ

3. De ce este nevoie de o abordare holistică, multidisciplinară când vine vorba despre sănătatea mintală?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP: “Psihoterapia și intervențiile psihosociale au fost dovedite ca fiind eficiente și adecvate prin revizuiri sistematice ale celor mai calitative dovezi disponibile în literatura de specialitate. În domeniul sănătății mintale, aceste intervenții includ psihopedagogia, gestionarea stresului (inclusiv prin tehnici precum relaxare și mindfulness), sprijinul social emoțional sau practic (inclusiv primul ajutor psihologic), precum și diverse activități sociale și de reabilitare, cum ar fi sprijinul de la oameni aflați în acceași situație și accesul la locuri de muncă sau locuințe protejate. De aceea, este deosebit de importantă colaborarea inter- și multi-disciplinară între medici psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, asistență socială comunitară și alți profesioniști din domeniul medical care pot contribui semnificativ la calitatea vieții pacientului.

De exemplu, colaborarea cu medicii de familie sau cu medicii de medicina muncii, specialiștii cu care oamenii interacționează cel mai mult, ar duce la depistarea precoce a problemelor, la prevenirea cronicizării și la diminuarea poverii globale asociate tulburărilor mintale.”

Conf. univ. dr. Marina Ruxandra Oțelea, președinte SRMM: “Aportul principal al medicului de medicina muncii în abordarea holistică a pacientului cu probleme de sănătate mintală se concretizează în modul în care se realizează una din cele 4 direcții de bază de reorganizare a muncii: reorganizarea programului de muncă, modificarea unor activități, modificarea spațiului de lucru propriu-zis și îmbunătățirea comunicării și a suportului organizațional. Prin susținerea integrării profesionale, medicul de medicina muncii contribuie direct la eficiența terapeutică, realizând puntea necesară incluziunii sociale a pacientului cu afecțiuni psihice.”

4. Care sunt barierele actuale în implementarea unei abordări multidisciplinare în sănătate mintală și cum pot fi acestea depășite prin politici publice, reglementări și protocoale clare?

Conf. univ. dr. Marina Ruxandra Oțelea, președinte SRMM: “O primă barieră ce trebuie depășită este modul în care funcționează medicii de medicina muncii în prezent și care îngreunează accesul pacienților la diagnostic și tratament. Mai concret, medicii de medicina muncii ar trebui să poată iniția în mod direct consultația cu medicul psihiatru (ca de altfel și orice medic specialist, după caz) prin sistemul de asigurări al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

O doua barieră este absența sistemului informatic care să permită colaborarea multidisciplinară și informarea reciprocă rapidă și eficientă.

A treia barieră este absența statuării consultației multidisciplinare ca serviciu medical independent, consultație care se poate desfășura și în mediul online după ce pacientul a fost evaluat de fiecare specialist în parte și care să concluzioneze planul terapeutic. Schimbul de scrisori medicale este un prim pas în această direcție, dar de multe ori este insuficient mai ales în prezența unor cazuri mai complexe.”

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: „Deși există recomandări, medicii de familie simt nevoia unor instrumente standardizate, ușor de folosit în cabinet, pentru screening, diagnostic și orientare a pacienților. Integrarea unor protocoale simple și eficiente i-ar ajuta să identifice și să abordeze problemele mintale mai devreme. În plus, este nevoie de un proces continuu de informare a medicilor de familie și în privința sănătății mintale, tocmai pentru a ajuta pacienții prin recunoașterea simptomelor și orientarea corectă a pacienților către specialiștii din domeniu.”

STIGMA

5. În ce măsură stigma asociată problemelor de sănătate mintală influențează numărul real al persoanelor care ar avea nevoie de ajutor, dar nu îl solicită?

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: „Stigmatizarea problemelor mintale îi descurajează pe mulți să solicite ajutor în stadii incipiente, când intervenția timpurie este esențială și mult mai eficientă. Amânarea consultului agravează simptomele, poate complica evoluția afecțiunii și crește costurile asociate îngrijirii. Prin urmare, consecința directă a stigmei este o subraportare a nevoilor reale, adică un număr considerabil de indivizi care suferă în tăcere și care, din motive legate de prejudecăți și discriminare, nu ajung niciodată în fața unui specialist.”

6. Cum poate contribui abordarea multidisciplinară la reducerea stigmatizării pacienților cu probleme de sănătate mintală, atât în mediul profesional, cât și în societate?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP:Atunci când medicii psihiatri, psihologii, medicii de familie, medicii de medicina muncii și alți specialiști colaborează, aceștia transmit mesajul că tulburările mintale sunt reale, complexe și necesită abordări profesionale integrate. Prezentarea acestor probleme drept condiții medicale care pot fi tratate cu succes reduce percepția eronată potrivit căreia tulburările mintale ar fi <<imaginare>> sau <<o chestiune de voință>>”.

O abordare multidisciplinară promovează o cultură a empatiei, a sprijinului și solidarității cu cei care se confruntă cu astfel de dificultăți. Dacă pacientul înțelege de la specialiști că nu există sănătate fără sănătate mintală și că astfel de probleme medicale pot fi tratate la fel de eficient ca orice altă boală, atunci va fi mai predispus să caute ajutor la timp, să urmeze recomandările terapeutice și să colaboreze activ cu echipa medicală pentru recuperarea sa.”

COLABORARE SPECIALIȘTI

7. Cum pot psihiatrul și medicul de familie să creeze un traseu terapeutic integrat, astfel încât pacienții cu afecțiuni mintale să beneficieze de intervenții rapide?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP: “Psihiatrul și medicul de familie pot colabora prin stabilirea unui protocol clar de comunicare și coordonare. Medicul de familie, fiind primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, poate identifica semnele precoce ale tulburărilor mintale și poate direcționa rapid pacientul către medicul specialist psihiatru. O evaluare inițială detaliată realizată de medicul de familie, combinată cu o trimitere bine documentată, poate accelera procesul de diagnostic și inițiere a tratamentului.

Pe de altă parte, psihiatrul poate colabora cu medicul de familie pentru monitorizarea pe termen lung a pacientului, furnizând recomandări clare privind tratamentul medicamentos sau psihoterapeutic. Integrarea acestor eforturi prin întâlniri periodice sau sisteme digitalizate integrate poate asigura intervenții rapide, continuitatea îngrijirii și reducerea riscului de complicații pentru pacienții cu tulburări ale sănătății mintale.”

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: “O colaborare strânsă și bine organizată între psihiatrul și medicul de familie este esențială pentru asigurarea unui traseu terapeutic integrat, care să ofere intervenții rapide pacienților cu afecțiuni mintale. O modalitate ar fi, de exemplu, organizarea de sesiuni de formare pentru medicii de familie, susținute de psihiatri, pentru a îmbunătăți abilitățile de screening, de recunoaștere a simptomelor și de management inițial al afecțiunilor mintale. Un medic de familie mai bine pregătit va putea identifica timpuriu tulburările, reducând astfel timpul până la intervenția specializată.”

8. Cum pot colabora eficient medicii de medicina muncii cu psihiatrii pentru a identifica la timp factorii de stres profesional?

Conf. univ. dr. Marina Ruxandra Oțelea, președinte SRMM: “Medicii din diferite specialități pot lucra împreună. Informal, acest lucru se întâmplă și în prezent, prin rețeaua personală a fiecărui medic. Acest gen de relații bazate pe afinități și valori comune e bine să continue, dar nu poate acoperi varietatea de situații cu care se întâlnește un medic în practica lui.

De aceea, existența unui dialog real ar trebui să se concretizeze într-o consultație interdisciplinară (fața în față sau online) a pacientului cu cei doi specialiști. Din perspectivă preventivă, dialogul ar trebui inițiat de medicul de medicina muncii care a constatat într-o organizație prezența factorilor stresori ocupaționali precum sarcina de lucru excesivă, conflicte de rol, posibilitate redusă de control, insecuritatea jobului, comunicare ineficientă, hărțuire sau violență etc. În aceste situații, dacă există suspiciunea unei tulburări mintale, trimiterea către medicul psihiatru ar trebui să menționeze și aceste noxe profesionale, iar recomandările medicale să fie integrate de specialiști împreună cu pacientul.

Relația poate fi inițiată și de medicul psihiatru care are în grijă un pacient deja diagnosticat cu o boală psihică. În acest tip de consultație interdisciplinară, medicul de medicina muncii poate furniza date despre factorii de stres profesional, precum și despre constatările sale privind simptome posibil asociate stresului, iar medicul psihiatru contribuie prin evaluarea la momentul respectiv a stării sănătății psihice a pacientului și prin propunerea terapeutică. Împreună cu pacientul, ar trebui să se decidă, în final, un plan terapeutic integrat care să țină cont de toate aspectele relevante.”

PARTENERIATUL PENTRU SĂNĂTATE MINTALĂ

9. Care va fi rolul acestui parteneriat si ce beneficii va avea pentru comunitatea medicală și pacienți?

Dr. Camelia Bakri, coordonator grup de lucru Sănătate Mintală SNMF: “Prin acest Parteneriat, avem cu toții oportunitatea de a ne așeza la aceeași masă și de a discuta deschis despre problemele din practica medicală, de a găsi potențiale soluții și de a face schimb de perspectivă disciplinară.

Pacienții vor beneficia de o îngrijire mai bună datorită consolidării rețelelor profesionale și creșterii accesului la psihiatri, psihologi, asistenți sociali și alți experți. Printr-o astfel de abordare coordonată, se poate interveni mai rapid și mai eficient, oferind pacienților un sprijin cuprinzător, dincolo de simpla prescriere a unui tratament.”

10. Ce se poate schimba, concret, pentru reducerea stigmei în ceea ce privește problemele de sănătate mintală?

Dr. Ana Giurgica, președinte ARPP: “Pentru a schimba percepția și a elimina prejudecățile consider că în primul rând trebuie ca noi, specialiștii, să explicăm oamenilor cum se manifestă tulburările psihice, punând accentul pe faptul că astfel de probleme “nu dispar de la sine”, că sănătatea per ansamblu a unui individ nu poate fi disociată de sănătatea mintală. Apoi, o susținere complexă din partea unei echipe interdisciplinare scade percepția conform căreia persoana cu probleme mintale este izolată și incapabilă să funcționeze vreodată normal.

Cu cât o să vorbim mai mult, cu cât ne vom asuma pe de-a-ntregul această misiune și vom vorbi oamenilor, fără termeni pretențioși, cu atât oamenii vor înțelege gravitatea unei probleme de sănătate mintală și vor fi mai deschiși să vină înspre noi.

Comunicarea empatică și lipsită de termeni tehnici trebuie să transmită că tratamentul psihiatric este la fel de eficient ca tratamentul pentru orice altă afecțiune medicală, printr-o combinație de terapie medicamentoasă, consiliere și sprijin interdisciplinar.

De asemenea, trebuie să comunicăm faptul că intervenția timpurie poate face o diferență semnificativă, contribuind la o recuperare completă și la o reintegrare socială și profesională reușită. Dacă pacienții înțeleg eficiența tratamentului psihiatric și sunt încurajați să ceară ajutor fără teamă de stigmatizare, vom face un pas important în schimbarea percepțiilor și în promovarea sănătății mintale ca parte esențială a sănătății publice din România.”

***

Parteneriatul pentru Sănătate Mintală reunește experți în psihiatrie, medicină de familie, medicina muncii, sănătate publică, psihologie, asociații de pacienți și instituții guvernamentale, care, împreună, și-au propus să ofere o voce unitară tuturor celor implicați în susținerea, promovarea și sprijinirea nevoilor de sănătate mintală ale fiecăruia dintre noi.

Membrii inițiatori ai acestui parteneriat sunt: Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Societatea Română de Medicina Muncii (SRMM)și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Articol susținut de Angelini Pharma România, prin Parteneriatul pentru Sănătate Mintală


[1] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7614874/