Sari direct la conținut

INTERVIU Lider al organizatiei care l-a infrant pe autoritarul Viktor Orban in cazul Olimpiadei 2024: Cum se transforma o miscare civica intr-un partid care vrea sa schimbe scena politica "de jos in sus"

HotNews.ro
Miklos Hajnal, Momentum, Foto: Arhiva personala
Miklos Hajnal, Momentum, Foto: Arhiva personala

Momentum, tanara organizatie care i-a administrat luna trecuta o infrangere usturatoare premierului ungar Viktor Orban in cazul candidaturii Budapestei pentru Olimpiada din 2024, se transforma in partid. Miklos Hajnal, membru in conducerea Momentum, explica pentru HotNews.ro felul cum aceasta miscare vede schimbarea politica in Ungaria: „de jos in sus”, „in afara Parlamentului” si cu „solutii” in loc de „false batalii ideologice”.

  • Spre sfarsitul lunii februarie, guvernul de la Budapesta si primaria orasului au decis sa renunte la candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2024. Aceasta candidatura reprezenta un obiectiv simbolic major pentru premierul autoritar Viktor Orban. Decizia a venit in urma unei campanii-fulger organizata de o miscare civica recent aparuta, Momentum, care a strans intr-o luna sute de mii de semnaturi impotriva organizarii JO din 2024. Detalii aici
  • Pe 1 martie, Budapesta si-a retras oficial candidatura pentru organizarea evenimentului sportiv international – detalii aici
  • Zilele trecute, conducerea Momentum a decis, prin vot, ca aceasta miscare sa se transforme in partid, sub conducerea liderului sau Andras Fekete-Gyor. Detalii aici 

Miklos Hajnal, membru in conducerea Momentum, a raspuns intrebarilor HotNews.ro despre cum se pozitioneaza aceasta miscare civica intrata in politica, presiunile actualei puteri din Ungaria, felul cum se raporteaza la exemplele de miscari civice din alte tari si ce intelege din protestele care au avut loc in Romania.

Rep.: Cum a aparut miscarea Momentum? Cand s-a infiintat si care a fost, la inceput, scopul ei?

Miklos Hajnal: Momentum s-a infiintat, oficial, in martie anul trecut, dar comunitatea exista deja de doi ani. A fost fondat de tineri profesionisti si de studenti cu scopul sa discute, sa analizeze si sa rezolve probleme sociale.

Rep.: Si care sunt obiectivele ei acum?

M.H.: Sa promoveze activismul de zi cu zi in comunitatile locale, pentru a genera schimbari sociale de jos in sus, din afara Parlamentului. Noi demonstram ca oamenii pot, inca, sa recapete controlul de la elita politica.

Rep.: De ce ati ales candidatura Ungariei pentru Jocurile Olimpice ca subiect al primei voastre incursiuni care sa miste viata politica actuala?

M.H.: Am avut trei motive: 1 – este un proiect incredibil de scump, ce poarta riscul unor acte de coruptie majore; 2 – proiectul nu a supus dezbaterii publice; 3 – am gasit o cale usoara de a initia dezbatere publica, printr-un referendum.

Rep.: Dupa intrarea in politica, unde se pozitioneaza Momentum? La stanga, in centru, la dreapta?

M.H.: Diferentele stanga-dreapta, in forma lor actuala, sunt depasite in Ungaria, acum e nevoie urgenta mult mai mult de solutii sistematice, decat de false batalii ideologice. Partidul nostru se va organiza in jurul a trei valori esentiale: solidaritatea, principiile bazate pe performanta, respectiv o imagine nationala pozitiva. Am dori sa ne concentram pe rezolvarea problemelor pe care nu a incercat nimeni sa le rezolve in ultimii 27 de ani.

Rep.: Dupa cum s-a vazut in presa, guvernul de la Budapesta a parut sa minimalizeze importanta miscarii Momentum, in dosarul olimpic. A dat vina pe o „sciziune in unitatea nationala”, produsa de „partide de opozitie”. Dar voi, miscarea Momentum, ati avut parte de presiuni de orice fel, directe, din partea guvernului, fie inainte, fie dupa campania voastra referitoare la Jocurile Olimpice?

M.H.: Bineinteles”. Unele media pro-guvern ne-au calificat drept „tradatori”, iar Viktor Orban ne-a facut „ucigasi de vise”. Unul dintre membrii nostri a fost atacat in media pentru o satira pe care a scris-o acum patru ani, despre diferentele dintre rural si urban – propaganda a scos din context unele fraze si le-a analizat ca si cand n-ar fi vorba despre o satira.

Rep.: Care credeti ca sunt punctele voastre forte in incercarea de a rezista actualului guvern si, eventual, aranjamentului politic in ansamblul sau, dupa intrarea in politica?

M.H.: Supravietuirea noastra dupa alegerile din 2018 nu depinde de numarul de locuri pe care le obtinem in Parlament. Suntem activi deja de doi ani in afara Parlamentului, iar daca vom intra si noi, vom incerca sa ne asiguram ca politica nationala nu va fi restransa la salile unei singure cladiri. Majoritatea partidelor nu pot spune acelasi lucru si s-ar prabusi dupa inca o infrangere electorala.

Rep.: Un val de miscari civice se face simtit, de ceva timp, in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania. Urmariti aceste miscari? Gasiti vreo sursa de inspiratie in randul lor?

M.H.: Modele-cheie pe care le-am avut pana acum, avand in vedere campania noastra, au fost miscarile care s-au facut auzite la Boston si Hamburg impotriva organizarii Jocurilor Olimpice. Ca partid nou, vom incerca sa identificam mai multe exemple de „best practice” in regiune. Nu exista o singura sursa de inspiratie, evaluam fiecare miscare individual.

Rep.: In Romania, o miscare civica stiuta pentru numarul semnificativ de sustinatori, numita actualmente Uniunea Salvati Romania (USR), s-a transformat in partid politic si a reusit sa obtina rezultate notabile in alegerile locale si parlamentare de anul trecut, pe fondul apatiei electoratului fata de partidele consacrate. Dar, de atunci, a reusit sa atraga atat laude ca se misca mai rapid decat partidele vechi de opozitie, cat si critici substantiale pentru faptul ca nu are o orientare politica limpede. Membrii ei au tras in sensuri adverse pe multe teme, aceasta miscare aducand laolalta reformisti, nationalisti, conservatori, socialisti, ecologisti etc.. Va confruntati cu astfel de situatii in interiorul miscarii Momentum? Daca da, cum le abordati?

M.H.: Exista un consens clar asupra valorilor-cheie pe care le avem si de unde izvorasc toate pozitiile noastre politice. Avem grupuri care elaboreaza politici pe diverse teme, iar membrii nostri tind sa accepte opinia acestor experti. Totusi, daca vor exista diviziuni, acest lucru nu este neaparat rau: disciplina de partid e, acum, prea puternica in viata politica. Politicienii ar trebui sa voteze pe baza convingerilor si credintelor lor reale mai des decat pe baza ordinelor de partid.

Rep.: Sunteti la curent cu recentul val de proteste anticoruptie si antiguvernamentale din Romania? Partidele politice, inclusiv USR, au avut o influenta minima sau nu au avut deloc influenta asupra oamenilor care au protestat la Bucuresti si in alte orase. Cum se raporteaza Momentum – daca o faceti – la astfel de proteste populare, fara legatura cu actorii politici?

M.H.: Avand in vedere ca diverse media au relatat evenimentele in mod diferit, nu e usor sa ne lamurim ce s-a intamplat exact. Dar, in general, protestele care se organizeaza de la sine sunt un semn puternic al nemultumirii generalizate – sa nu lasi vreun partid sa iasa in fata sugereaza ca aceste proteste nu ar fi doar impotriva regimului aflat la putere. In acest sens, suntem alaturi de ei, dar – dupa cum a dovedit-o petitia noastra pentru un referendum – noi preferam sa abordam politica intr-un mod mai constructiv.

Rep.: Cum va prezentati, in termeni „tehnici” – membri, conducere, activitati notabile?

M.H.: Momentum este condusa de un consiliu format din cinci membri alesi democratic de catre 143 membri. Consiliul este condus de catre presedintele miscarii, Andras Fekete-Gyor, un avocat care, anterior, a lucrat in Bundestag-ul german si in Parlamentul European. Circa 20-25% dintre membrii nostri traiesc in strainatate, peste jumatate dintre membri au trait macar o vreme in strainatate. Varsta medie este de 25-26 de ani, cei mai multi membri au intre 20 si 35 de ani. Am primit mii de semnaturi din partea cetatenilor ungari care traiesc in afara granitelor, deci nivelul de sustinere este considerabil. Pe langa Jocurile Olimpice, am mai atras atentie considerabila prin faptul ca am cerut desecretizarea dosarelor ce documenteaza cine a actionat ca agent in epoca socialista – aceste dosare nu au fost facute publice in ultimii 27 de ani.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro