INTERVIU. „Rusia a încălcat acorduri mult mai detaliate decât acest plan de pace”. Reacție rapidă de la Kiev pentru publicul din România
Planul de pace propus de președintele Trump stârnește reacții. În plan există și un punct în care se spune că Ucraina va pierde garanțiile de securitate dacă lansează o rachetă către Moscova sau St. Petersburg. Dar dacă rușii înscenează un atac cu rachetă? „Să nu amintim de episodul doborârii avionului MH-17: Rușii au doborât avionul în iulie 2014. Abia doi ani mai târziu, echipa de anchetă a publicat primele rezultate, iar Olanda și Australia au acuzat oficial Rusia în 2018”, a declarat, într-un interviu pentru publicul HotNews, Serghei Solodki, directorul New Europe Center, un think tank de la Kiev.
Noul plan de pace elaborat de SUA, cu consultarea Rusiei, a stârnit nemulțumire și respingere la Kiev, judecând după reacția politicienilor și a presei, chiar dacă președintele Volodimir Zelenski a preferat un limbaj precaut și și-a arătat disponibilitatea de a negocia pe baza propunerilor.
Solodki: „În ansamblu, documentul este extrem de brut și vag”
„Planul conține mai multe prevederi care contrazic principiile de negociere fundamentale ale Ucrainei. În special, acesta prevede retragerea forțelor armate ucrainene din regiunea Donețk și renunțarea Ucrainei la aspirația de a adera la NATO”, observă, în discuția cu HotNews, Serghei Solodki, directorul New Europe Center.
Potrivit proiectului planului de pace, citat de Axios, AFP și Financial Times, Ucraina ar fi obligată să se retragă din întreaga regiune Donbas, inclusiv din orașele-fortăreață pe care Rusia nu le controlează în prezent și care reprezintă o linie defensivă crucială pentru Kiev.
Crimeea, Luhansk şi Doneţk ar fi recunoscute drept „de facto ruseşti” în documentul neconfirmat încă oficial, în timp ce regiunile Herson şi Zaporojie ar rămâne îngheţate de-a lungul liniei de contact actuale.
„În ansamblu, documentul este extrem de brut și vag. Rusia a încălcat acorduri mult mai detaliate în trecut, iar acesta practic invită Moscova să lanseze un nou val de agresiune după o scurtă pauză”, a subliniat Solodki.
„Nu îmi pot imagina că Ucraina ar accepta un astfel de plan în forma sa actuală. Societatea ucraineană pur și simplu nu ar permite guvernului să accepte astfel de condiții dezavantajoase”, a avertizat el.
„Majoritatea ucrainenilor se opun oricăror concesii față de Rusia, în special celor care implică slăbirea forțelor armate ale Ucrainei sau cedarea de teritorii. Poziția publică este, de asemenea, absolut clară: orice negocieri cu Rusia trebuie să includă garanții ferme de securitate pentru Ucraina. Fără astfel de garanții, Rusia va lansa o nouă etapă de agresiune imediat ce își va recupera forțele”, a mai spus directorul New Europe Center.
„Ucrainenii doresc o soluție care să împiedice Rusia să-și reia ofensiva”
Planul de pace propus de Trump include „garanții de securitate fiabile” oferite Ucrainei, în cazul unei noi agresiuni a Rusiei.
Este neclar însă cât de credibile sunt acestea, iar pentru unii, ele nu par suficiente.
„Poziția Ucrainei este destul de clară: ucrainenii doresc o soluție care să împiedice Rusia să-și reia ofensiva. Garanțiile de securitate trebuie să fie concrete, obligatorii și eficiente”, a spus Solodki în discuția cu HotNews.
Temerile că rușii pot înscena un atac cu rachetă
„Cu toate acestea”, a observat el, „planul actual include o clauză care descrie situațiile în care aceste garanții nu s-ar aplica”.
„De exemplu, dacă o rachetă ar fi lansată către orașe rusești. Cât de dificil ar fi pentru Rusia să organizeze o astfel de provocare? Cât timp ar dura până când SUA și alți aliați ar stabili că Rusia a lansat rachete asupra sa pentru a bloca activarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina?”, s-a întrebat analistul.
El a amintit de episodul doborârii avionului MH-17: „Rușii au doborât avionul în iulie 2014. Abia doi ani mai târziu, echipa de anchetă a publicat primele rezultate, iar Olanda și Australia au acuzat oficial Rusia în 2018”.
Solodki a avertizat că, „autorii planului de pace nu au luat în considerare în mod serios consecințele pe termen lung sau realitățile oricărei înțelegeri viitoare”.
„Obiectivul SUA pare să fie acela de a crea impresia unei păci restabilite rapid. Dar nimeni la Washington nu pare să se întrebe ce se va întâmpla în continuare”, a spus el.
Analistul a mai atras atenția asupra unei prevederi a planului.
„Deosebit de îngrijorătoare este ideea că respectarea acordului ar fi monitorizată de un Consiliu de Pace prezidat de Donald Trump. Ce se va întâmpla după Trump?”, a întrebat Solodki.
„Avem nevoie de o monitorizare serioasă, de proceduri de verificare, nu de cele bazate pe o abordare personală. Am văzut deja cât de eficient a reușit Trump «să facă pace în 24 de ore». Dacă noul acord va fi garantat cu o eficiență similară, ar trebui să fim foarte precauți în a avea încredere în el”, a observat analistul, cu referire la promisiunile președintelui SUA.
„Tradus din limbajul diplomatic al lui Zelenski, mesajul este evident: Ucraina nu poate accepta planul în forma sa actuală”
Vineri, Oleksandr Merejko, șeful comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean, a fost foarte explicit în criticile sale, declarând pentru Kyiv Independent că propunerile SUA sunt „absolut fără sens”.
Președintele Zelenski a fost însă mult mai prudent în declarațiile sale, asigurând că va discuta deschis cu Trump și cu partenerii europeni pe baza propunerilor.
Pentru Solodki, poziția președintelui Ucrainei este clară.
„Statele Unite sunt un partener strategic important și indispensabil pentru Ucraina. Am văzut deja că președintele Zelenski a ales un ton diplomatic și reținut în declarațiile sale publice. Dar, tradus din limbajul diplomatic, mesajul este evident: Ucraina nu poate accepta planul în forma sa actuală”, a explicat analistul.
„Documentul ține seama cu atenție de interesele Rusiei, ignorând în același timp interesele Ucrainei. Dacă SUA sunt cu adevărat interesate de o pace durabilă și justă (și de prevenirea reaprinderii războiului), ar trebui să asculte politicienii și diplomații care au negociat cu Rusia de ani de zile și înțeleg toate capcanele pe care Moscova le introduce în documente”, a adăugat Solodki.
De asemenea, a mai spus el, „este extrem de important ca liderii europeni care au discutat cu Donald Trump imediat după summitul de la Anchorage să participe la aceste discuții”.
Vineri după-amiază, Volodimir Zelenski a revenit cu un mesaj adresat națiunii în care a spus că „Ucraina e pusă în fața unei decizii dificile, pierderea demnității sau pierderea unui partener-cheie”.
„Da, Ucraina se află într-o poziție vulnerabilă”
Noul plan de pace propus Ucrainei vine într-un moment complicat, în care Rusia avansează, deși încet și cu multe pierderi, pe frontul de est. În același timp, administrația președintelui Zelenski se confruntă cu un uriaș scandal de corupție care a avut răsunet la nivel internațional.
Solodki a subliniat că „Ucraina este pregătită să înceteze focul încă de mâine de-a lungul actualei linii de front”.
„Acest lucru ar fi logic”, a spus el, doar că „Rusia refuză și impune condiții pe care Ucraina pur și simplu nu le poate accepta”.
„Este Ucraina pregătită să respingă propunerile? Faptul că Ucraina intenționează să le „discute” este, de fapt, un semnal al disponibilității de a le respinge”, a observat directorul think-tank-ului ucrainean.
El a admis în același timp situația complicată a Ucrainei.
„Da, Ucraina se află într-o poziție vulnerabilă. Rusia simte acest lucru și, prin urmare, se exercită o presiune diplomatică și politică maximă. Moscova testează din nou nu numai Ucraina, ci și întreaga Europă – capacitatea acesteia de a se angaja rapid în negocieri și de a-l convinge pe Trump să nu joace după regulile lui Putin”, a spus Solodki.
INTERVIURILE HotNews.ro