INTERVIU „Nu mai e vorba doar despre migrație”. Promisiunile partidului AfD care l-au adus aproape de o victorie în scrutinul crucial de duminică / Ce poate însemna pentru întreaga Germanie 

HotNews: Care sunt particularitățile landului Saxonia-Anhalt care fac ca AfD să fie atât de puternică acolo?
Erik Vollmann: Există câteva particularități care ar putea contribui la succesul în creștere al AfD. Este o regiune destul de rurală, nu există orașe mari, cosmopolite, cu o populație numeroasă provenită din străinătate sau caracterizate de prezența universităților. 

Acesta este un context în care AfD a prosperat în mod tradițional. Dar acest lucru este valabil pentru multe regiuni din estul Germaniei. 

Saxonia-Anhalt are de asemenea zone mari care nu au beneficiat de pe urma procesului de reunificare. Este un aspect care a favorizat în trecut forța partidelor de protest.

Acum AfD pretinde că este „Volkspartei” din est, adică „partidul popular” al estului. Așadar, acest lucru ajută, desigur, partidul în această regiune.

Pe de altă parte, însă, cred că nu este vorba doar de Saxonia-Anhalt. Cred că tendința nu este nici măcar una specific est germană. AfD este extrem de puternică în sondajele naționale din acest moment și, de asemenea, în vestul Germaniei. 

Este mai puternică acolo unde economiile au probleme și unde crește teama pentru viitor.

Am trecut printr-un val de crize multiple. La ultimele alegeri din Saxonia și Turingia, de exemplu, celelalte partide au ieșit cu câteva zgârieturi doar pentru că au avut noroc și pentru că ne aflam înainte de un alt ciclu de crize.

Nu sunt sigur că, dacă alegerile din Saxonia sau Turingia ar fi avut loc săptămâna viitoare, nu am fi asistat la un scenariu similar cu cel din Saxonia-Anhalt. 

„Cred că AfD se consideră un «Volkspartei», dar încă nu au ajuns acolo”

– Deci a devenit AfD noul „Volkspartei” (partid popular) al Germaniei de Est? A încetat să mai fie un partid de protest, așa cum este perceput în Europa, să zicem?
– Este imaginea pe care vor să și-o creeze: „Celelalte partide, partidele mainstream, establishmentul, se gândesc doar la propriile interese, iar AfD are grijă de oameni”. 

Desigur, „Volk” este foarte apropiat de ceea ce are AfD în program. 

Dar nu sunt sigur dacă pot să justifice asta, deoarece, în mod tradițional, eticheta de „Volkspartei” era rezervată partidelor care au guvernat deja de ceva timp.

O parte a etichetei de „Volkspartei” din Germania este, de fapt, destul de puternic legată de capacitatea de a duce lucrurile la bun sfârșit și de a-și asuma responsabilitatea de a acționa. 

Iar AfD, în principal datorită „cordonului sanitar”, nu a ocupat încă, cel puțin la nivel federal sau de land, o funcție guvernamentală. Așadar, trebuie să-și dovedească valoarea, dacă vor ajunge într-o astfel de poziție în urma alegerilor.

Nu este încă sigur că vor reuși efectiv acest lucru. Dar sunt pe cale să o facă în cele din urmă. Deci, este încă un partid de protest. 

Am văzut acest lucru și în cazul Stângii (Die Linke) din Germania de Est în trecut. Au avut mare succes atâta timp cât nu au guvernat.

Așadar, cred că AfD se consideră un „Volkspartei”, dar încă nu au ajuns acolo. Încă există un procent mare de protest în rândurile lor. 

„Un joc pe două planuri sau în două arene”

– Ați menționat „cordonul sanitar”. Am putea spune că acesta a eșuat în cele din urmă în a reduce sprijinul pentru AfD? Și dacă da, de ce credeți că s-a întâmplat acest lucru?
– Cu siguranță a eșuat în sensul că AfD continuă să urce în sondaje și devine din ce în ce mai puternică, iar în alegerile locale a reușit să câștige, de exemplu, câteva funcții.

Argumentul a fost întotdeauna că, la nivel local, nu este vorba atât de mult despre politică, așa că poate există deja o oarecare cooperare acolo. Așadar, la nivel local, cel puțin în unele părți din Germania de Est, „cordonul sanitar” nu a mai funcționat de ceva vreme. 

Dar la nivel de land și la nivel federal, a rezistat relativ bine și nu părea să afecteze sondajele.

„Cordonul sanitar” vrea să transmită un mesaj de tipul: „Noi, celelalte partide, credem că acest partid este un pericol. Nu vrem să-l lăsăm să obțină funcții importante”.

Și acest lucru a avut, în anumite privințe, succes. La nivel ministerial, dar și la nivel parlamentar. Au existat încercări reușite de a ține AfD departe de poziții-cheie.

S-ar putea menționa, de exemplu, exemplul conducerii Bundestagului. Tradițional, fiecare partid din Bundestag are dreptul la un vicepreședinte. Iar toți candidații AfD au eșuat în repetate rânduri să obțină această funcție. AfD a intentat și un proces în acest sens, dar nu a avut succes. 

Dar, desigur, acest lucru nu transmite un semnal către alegător, ci către celelalte partide. Este vorba de un joc pe două planuri sau în două arene. 

La nivel electoral, semnalul că există un „cordon sanitar” spune că „nu ar trebui să votăm pentru AfD”, dar nu explică „de ce ar trebui să ne întoarcem” (la partidele moderate). 

AfD a atras și alegători indeciși sau neparticipanți la vot. Așadar, strategiile de a pune „cordonul sanitar” pe primul plan și de a nu oferi stimulente alegătorilor pentru a se întoarce la celelalte partide, la partidele moderate, nu au avut succes.

„AfD are alte teme care țin de identitatea germană și est germană”

– Discursul anti-imigrație este esențial pentru AfD. Dacă imigrația ar dispărea ca problemă – și știm că s-au înregistrat unele progrese în timpul guvernului Merz -, credeți că AfD ar mai fi la fel de puternică ca astăzi?
– Orientarea mai fermă anti-imigrație a celorlalte partide consacrate, adică CDU, SPD, dar și Partidul Verde și FDP nu a ajutat foarte mult. Guvernele lor au înăsprit în mod constant controlul asupra migrației. Au devenit din ce în ce mai puțin favorabili imigranților, inclusiv la nivel european, dar acest lucru nu le-a adus lor beneficii și nici nu a afectat AfD. 

Dar, desigur, dacă AfD ar ajunge la putere și și-ar putea asuma responsabilitatea pentru acest lucru, situația s-ar putea schimba puțin. Așadar, într-un scenariu teoretic, aș bănui că AfD ar pierde o parte din sprijin, dar sunt foarte sigur că nu s-ar prăbuși. 

Saxonia-Anhalt nu se confruntă, în realitate, cu o problemă atât de mare legată de migrație, dar ca percepție, adică din punct de vedere al emoțiilor, este destul de puternică. 

Acesta este un aspect pe care trebuie să-l ținem minte: nu este vorba doar de fapte, ci și despre emoții și de ceea ce oamenii trăiesc sau par să trăiască.

Și întrucât AfD a reușit, tot mai mult, să-și creeze propria cameră de ecou, propria bulă informațională, care este foarte critică față de canalele oficiale de informare, probabil că va avea succes chiar și dacă migrația nu ar mai fi o problemă. 

De asemenea, nu mai este vorba doar de migrație, mai ales în estul Germaniei, în ceea ce privește AfD. Este mai degrabă vorba de un sentiment general că statul pierde controlul. 

Este vorba despre totul, de la politica climatică, prețurile la energie, presupusa politică de gen, neîncrederea în mass-media, până la controversele, mai ales în estul Germaniei, privind sancțiunile împotriva Rusiei. Este vorba, ca să spunem așa, de o mulțime de politici identitare.

Iar argumentul AfD este că ei recâștigă controlul care a fost pierdut.

Așadar, chiar dacă migrația nu ar mai fi o problemă, ei au în continuare alte teme care țin de identitatea germană și est germană. 

Prin urmare, cred că pierderea temei imigrației ca temă principală nu ar afecta AfD atât de mult.

„În estul Germaniei, populația manifestă mult mai multă înțelegere față de Rusia”

– Ați menționat Rusia. Cât de importante sunt Rusia și războiul din Ucraina ca teme în aceste alegeri? Și în special pentru Germania de Est?
– Aș spune că sunt o temă de fundal. În momentul în care a început războiul, a existat o diviziune profundă, nu doar în cadrul AfD, ci și în rândul altor partide.

Germania de Est are, desigur, mai multă experiență cu Rusia. Pe de o parte, au simțit că economia lor era și este în continuare mai strâns legată și mai vulnerabilă la repercusiunile din Rusia. 

De asemenea, au experiență cu Rusia și au avut-o în trecut, ceea ce i-a făcut să-și spună: „bine, acesta este un inamic pe care nu trebuie să-l luăm în derâdere. Suntem siguri că putem să ne confruntăm cu ei?” 

Au existat unele contacte oficiale cu Rusia din partea unor politicieni ai AfD. Și acest lucru a fost invocat în trecut, inclusiv în ciclurile electorale anterioare, de către celelalte partide. 

Dar strategia nu dă roade, cred, în estul Germaniei, deoarece populația manifestă mult mai multă înțelegere față de Rusia sau, cel puțin, există un curent mai antioccidental, ca să zicem așa. 

Așadar, poate nu este vorba de prietenie față de Rusia, ci mai degrabă de un comportament mai prudent față de discursurile așa-numitului „Occident”.

Și am observat acest lucru și în cazul președinților de guvern și al miniștrilor de stat din trecut: Saxonia, Saxonia-Anhalt, toate landurile din est au fost mult mai puțin dornice să impună sancțiuni împotriva Rusiei. 

Ce înseamnă dacă AfD vine la guvernare în Saxonia-Anhalt

– Care credeți că ar fi efectul unui succes al AfD în Saxonia-Anhalt săptămâna viitoare asupra restului Germaniei?
– Este o chestiune care a reprezentat o problemă pentru AfD în trecut, în cazul alegerilor locale. AfD a promis întotdeauna măsuri împotriva migrației și așa mai departe. Dar acestea nu țin întotdeauna de competențele nivelului respectiv.

Însă dacă acum ar forma un guvern, fie că este vorba de o coaliție sau de un guvern cu un singur partid, acest lucru ar putea avea efecte foarte puternice asupra acelor domenii care se află în sfera de competență a landului. 

Este vorba de educație, de poliție și securitate, de securitatea internă, știință, universități și cultură. Dar este vorba și de administrația publică și de politica în domeniul audiovizualului. Adică de radiodifuziunea publică. 

Și acesta este un domeniu în care ar putea avea un anumit impact, care s-ar resimți și în alte părți ale Germaniei. 

De asemenea, desigur, migrația este o problemă, dar mai degrabă din perspectiva administrării migrației. Și întrucât nu avem atât de mulți migranți în Saxonia-Anhalt precum în alte părți ale țării, nu știu în ce măsură ar avea un efect asupra acestui aspect. 

Probabil că situația ar fi mai dificilă pentru solicitanții de azil care au fost direcționați către acest land. 

Ce știm este că mulți migranți din forța de muncă din Saxonia-Anhalt au resimțit un sentiment de neliniște. Așadar, ar putea avea loc chiar un exod, în funcție de cât de mult din programul AfD va fi pus în aplicare. 

Acest lucru poate fi, desigur, o problemă pentru acele companii care au nevoie de forță de muncă din străinătate.

La nivel mai direct, cred că universitățile sunt destul de îngrijorate că va exista un impact major, întrucât AfD le-a menționat în mod explicit în programul său. 

Și nu este neapărat nevoie de un element cultural de amploare pentru a afecta universitățile. În perioadele de criză, cum este cea în care ne aflăm, în vremuri de dificultăți economice, guvernul poate să strângă șurubul finanțării universităților.

Astfel, poți exercita o anumită influență și în acest domeniu. 

Iar dacă reușesc să impună educația la domiciliu în sectorul învățământului – acesta este unul dintre punctele din programul lor -, acest lucru ar putea, desigur, să aibă un impact major asupra următoarei generații de oameni și de copii.

„Ar fi o lovitură uriașă pentru o coaliție care se confruntă deja cu dificultăți”

– La nivel politic, credeți că succesul lor i-ar face mai acceptabili pentru publicul larg la nivel național sau federal?
– Depinde. Am văzut în trecut, în alte țări și prin studii științifice, că, să zicem, cooptarea partidelor extremiste pentru a le modera nu a funcționat întotdeauna. Nu am observat acest lucru în Austria, de exemplu, și în alte țări. Așadar, este un risc destul de mare.

Sunt posibile mai multe scenarii. Ținând cont că AfD nu a avut experiență guvernamentală până acum, asta ar putea constitui o dificultate în primii ani, deoarece nu știu cu adevărat cum să conducă. 

Au înființat o academie pentru a se instrui, precum și pentru a pregăti personalul pentru funcții publice de nivel înalt și pentru funcții administrative de nivel înalt. 

Încearcă să se pregătească, dar nu știm dacă vor porni cu dreptul, deoarece nu au avut suficient timp pentru a revizui procesul guvernamental. Este nevoie de o perioadă de adaptare. 

Există, așadar, opinia că această confruntare cu realitatea îi va face poate să se chinuie puțin, pentru că nu vor putea pune în aplicare schimbările radicale de la început. 

Acest lucru le-ar putea face rău, deoarece nu își pot îndeplini promisiunile, dar ar putea, desigur, să transmită un semnal la nivel federal și către alte landuri: „Uitați, nu sunt atât de periculoși pe cât ne-au spus ceilalți”.

Așadar, acest lucru ar putea fi, de asemenea, în avantajul lor. 

Pentru celelalte partide, dacă AfD ar câștiga alegerile, aceasta ar fi o lovitură uriașă pentru o coaliție care se confruntă deja cu dificultăți. Da, ar exista, desigur, unele repercusiuni la nivel de partid, inclusiv pentru celelalte partide.

„Vedem că guvernul Merz nu funcționează cum trebuie”

– Ar fi putut guvernul Merz să facă ceva pentru a împiedica acest lucru?
– Este o ipoteză contrafactuală interesantă. Adică, au fost vremuri foarte grele, dar poate că lipsa de experiență, de experiență guvernamentală, a fost, de asemenea, un aspect menționat în repetate rânduri în cazul lui Friedrich Merz.

Și vedem că guvernul nu funcționează cum trebuie și că multe dintre promisiunile pe care le-a făcut în încercarea de a învinge și discredita fostul guvern nu au fost puse în aplicare. 

Și acest lucru, desigur, nu a ajutat. 

Argumentul în favoarea AfD rămâne același: „toate celelalte partide mint”, iar acum se vede acest lucru, deoarece și Friedrich Merz a adoptat linia conform căreia „vrem să fim un partid puternic, un partid al securității, un partid relativ critic față de migrație și de politica progresistă”.

Acesta este un aspect care ar fi putut avea potențialul de a atrage alegătorii, dar, desigur, nu a funcționat.