Cutremur politic în Germania. AfD salută succesul „istoric” din Turingia și Saxonia, în vreme ce Scholz cere boicotarea extremiștilor: „Țara noastră nu poate să se obișnuiască cu asta”

Rezultatele spectaculoase obținute de Alternativa pentru Germania (AfD – extrema dreaptă) în scrutinele regionale din Turingia și Saxonia de duminică au fragilizat serios coaliția care conduce guvernul federal de la Berlin, scriu The Guardian și Reuters.

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni partidele tradiționale să excludă „extremiștii de dreapta” de la guvernare, după ce rezultatele preliminare au arătat că formațiunea de extremă-dreapta Alternative für Deutschland (Alternativa pentru Germania – AfD) a obținut rezultate fără precedent în alegerile din Turingia și Saxonia, în timp ce o nouă forță populistă de stânga s-a impus în peisajul politic al țării.

Presa germană a observat că alegătorii din fostul est comunist și-au exprimat clar nemulțumirea față de principalele partide politice germane, plasând AfD pe primul loc în Turingia, cu 32,8% din voturi, și pe locul al doilea în Saxonia, cu 30,6%, potrivit rezultatelor preliminare.

În Turingia, AfD a câștigat clar, cu nouă puncte procentuale în fața creștin-democraților, potrivit rezultatelor oficiale. În Saxonia, extrema-dreaptă a venit pe doi, dar foarte aproape de creștin-democrați.

AfD dăunează Germaniei, spune Scholz

Scholz a numit rezultatele „amare” și „îngrijorătoare”, scrie Reuters.

„Țara noastră nu poate și nu trebuie să se obișnuiască cu asta. AfD dăunează Germaniei. Ea slăbește economia, divizează societatea și ruinează reputația țării noastre”, a declarat Scholz, adăugând că cele mai cumplite previziuni, conform cărora social-democrații săi de centru-stânga (SPD) ar putea rămâne pentru prima dată în afara unui parlament de land, nu s-au materializat.

Dar reacții au venit și din Europa.

Valérie Hayer, o politiciană franceză care conduce formațiunea liberală Renew Europe, a declarat că „o zi neagră pentru Germania este o zi neagră pentru Europa”.

„Rezultatul alegerilor din Turingia și Saxonia este fără precedent. Nu vom lăsa Europa să cedeze în fața mișcărilor rasiste, antisemite, misogine și homofobe”, a spus ea.

AfD vrea la guvernare și salută „un succes istoric”

Nu de aceeași părere a fost Alice Weidel, co-lideră a AfD. „Este un succes istoric pentru noi. Este pentru prima dată când am devenit cea mai puternică forță în alegerile dintr-un stat. Este un requiem pentru această coaliție (de la Berlin)”, a spus ea.

AfD, care are 11 ani de existență, a obținut anul trecut primele posturi în primăriile și consiliile municipale, dar nu a făcut niciodată parte dintr-un guvern de land. Partidele tradiționale au promis să mențină un „firewall” prin care să excludă orice colaborare cu AfD, ținându-l departe de putere.

Însă „acest firewall antidemocratic nu va putea fi menţinut pe termen lung”, a dat asigurări luni Alice Weidel. „Alegătorul a tranşat în mod clar, iar el vrea ca AfD să participe la guvernare”, a declarat ea la postul ARD.

Rezultatele din Saxonia și Turingia s-au dovedit de altfel dezastruoase pentru cele trei partide aflate la putere în guvernul federal de centru-stânga condus de Scholz, fiecare obținând scoruri foarte slabe, cu un an înainte ca Germania să organizeze următoarele alegeri generale.

Deși rezultatul fusese prezis de luni de zile, partidele centriste s-au dovedit incapabile să inverseze tendința, iar rezultatele au produs o undă de șoc în peisajul politic.

Cotidianul Tagesspiegel a vorbit despre un „cutremur politic în est”, iar Süddeutsche Zeitung despre un „rezultat alarmant pentru democraţi”, scrie News.ro.

Rezultatul a fost cu atât mai relevant cu cât prezența la vot în ambele state a fost ridicată, de aproximativ 74%.

Alianța Sahra Wagenknecht se impune oficial pe scena politică

Spectaculos a fost și scorul obținut de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), stânga populistă și conservatoare din punct de vedere social, botezată după numele liderei sale.

Oficialii partidului au susținut că solicitările lor privind creșterea impozitelor pentru cei bogați, o linie mai dură în materie de imigrație și azil și încetarea sprijinului militar pentru Ucraina au atins o coardă sensibilă în est.

Întrucât niciun partid nu a obținut majoritatea absolută, BSW, care are doar opt luni de existență, s-ar putea dovedi esențial în discuțiile privind formarea unui guvern în ambele landuri, având în vedere că a obținut 11,8% în Saxonia și 15,8% în Turingia, conform rezultatelor provizorii.

Wagenknecht a declarat reporterilor că a fost pentru „prima dată în istoria republicii” când un partid a obținut rezultate atât de bune în alegerile de land la prima sa încercare. „Acesta este un lucru de care putem fi mândri”, a spus ea.

Partidul conservator de opoziție Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care conduce în sondajele naționale, pare să se fi impus în Saxonia, la fel ca acum cinci ani, cu aproximativ 32%, ceea ce a oferit încredere liderului Friedrich Merz.

În Turingia, CDU s-a clasat pe locul al doilea după AfD, cu 23,6%, și ar putea fi capabil să creeze o alianță de guvernare dificilă din punct de vedere ideologic cu partidele mai mici, inclusiv partidul lui Wagenknecht.

Merz a declarat că CDU nu va colabora niciodată cu extremiștii, dar, de când Angela Merkel a părăsit puterea în 2021, partidul său s-a deplasat constant spre dreapta, în special în ceea ce privește retorica sa privind imigrația.

Succesul AfD

Mulți alegători din est spun că sunt din ce în ce mai dezamăgiți de politica tradițională la mai mult de trei decenii de la reunificarea națională. Impactul persistent al declinului structural, al depopulării și al performanței economice reduse a agravat sentimentul că germanii din est sunt încă cetățeni de mâna a doua.

„AfD a construit o bază centrală (în est) care acum votează din convingere, nu doar din cauza frustrării față de celelalte partide”, a declarat profesorul André Brodocz, politolog la Universitatea Erfurt din Turingia, citat de The Guardian.

AfD, partid anti-migrație și anti-islam, și-a petrecut ultima săptămână de campanie insistând asupra mesajului că guvernul „își dezamăgește” cetățenii, exploatând în același timp șocul și indignarea provocate de atacul fatal cu cuțitul din orașul Solingen, comis, potrivit informațiilor, de un solicitant de azil sirian respins de autorități.

Potrivit sondajelor, partidul, ale cărui filiale din Saxonia și Turingia au fost clasificate drept extremiste de către autoritățile de securitate, ar putea obține primul loc în Brandenburg, statul rural din jurul Berlinului, care va vota la 22 septembrie.

Liderul său din Turingia, Björn Höcke, a folosit în mod repetat sloganuri naziste interzise la mitingurile sale și a făcut apel la o „schimbare radicală” în cultura germană de comemorare a Holocaustului.

La un miting în Erfurt cu câteva zile înainte de alegeri, Höcke a declarat mulțimii că el și AfD sunt singurii care stau în calea „partidelor cartel” care încearcă să „înlocuiască poporul german” cu o „societate multiculturală” sub o „dictatură totalitară”.

„O schimbare radicală”

Având în vedere rezultatele fracturate, formarea unei coaliții în ambele state s-ar putea dovedi dificilă.

Ascensiunea BSW a fost descrisă de Brodocz drept o „schimbare radicală”, subliniind respingerea partidelor politice consacrate și oferind în același timp germanilor nemulțumiți din est o alternativă la AfD, pe care mulți o consideră prea radicală.

Wagenknecht, care se pregătește deja pentru alegerile federale din 2025, a sugerat că va crește prețul pentru aderarea la orice coaliție, cerând „diplomație” față de Rusia și criticând în același timp decizia recentă de a permite SUA să desfășoare rachete cu rază lungă de acțiune în Germania, începând cu 2026.

Coaliția lui Scholz formată din social-democrații de centru-stânga, verzii ecologiști și liberalii din Partidul Liber Democrat era deja slăbită și fiecare dintre partide avea motive să se teamă de rezultatele din noaptea alegerilor de duminică.

Afectat de diferende ideologice și rivalități personale, guvernul s-a chinuit în ultima vreme să își impună principalele obiective politice, inclusiv relansarea economiei și introducerea mai multor vehicule electrice pe drumurile germane. Co-liderul Verzilor, Omid Nouripour, a descris recent coaliția de la Berlin drept un „guvern de tranziție” în perioada de după cei 16 ani la putere ai lui Merkel.

Duminică, Nouripour a făcut o evaluare sobră a rezultatelor alegerilor, afirmând că avansul extremei drepte „provoacă multor oameni sentimente profunde de îngrijorare și teamă”.