INTERVIU Primul consilier prezidențial ales de Nicușor Dan în echipă avertizează asupra riscului vărsării documentelor de către angajații de la stat în aplicațiile de Inteligență Artificială

Funcționarii publici folosesc ce instrumente de Inteligență Artificială au la îndemână, fără a exista reguli clare despre ce documente pot sau nu încărca în aceste platforme, atrage atenția, într-un interviu pentru publicul HotNews, consilierul prezidențial Radu Burnete. 

• „Formal sau informal, sigur că li se spune tuturor: „aveți grijă ce documente utilizați acolo”. Dar România nu are un mediu securizat pentru toată lumea în care să poți utiliza Inteligența Artificială pentru lucrurile normale”, afirmă Radu Burnete, venit primul în echipa lui Nicușor Dan de la Cotroceni. 
• „Oamenii, la nivel individual, se adaptează mult mai repede. Și când văd un instrument care le poate ușura munca, o să-l folosească. Nu trebuie să fim naivi. Statul nu trebuie să fie foarte în urmă”. 

„Companiile nu stau după statul român”

– N-avem niciun fel de dezbatere în România despre această revoluție a Inteligenței Artificiale.
– În mediul privat, eu văd o dezbatere foarte intensă. Și companiile nu stau după statul român. O să facă lucruri, deși avem o rată destul de mică de adopție (n.r – a instrumentelor AI), chiar și în mediul privat. Este undeva sub 10%, când media europeană este deja 20%. Și, anticipând puțin, vă spun că ce-am încercat cu câțiva dintre colegii mei de la Cotroceni e să împingem și statul în această direcție.

În decembrie, vom lansa un ghid pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în administrația publică. Pentru că, am mai spus-o, am văzut din practică că avem un fel foarte alambicat sau necoordonat de a utiliza aceste instrumente. O să publicăm acest ghid, care e făcut cu alte instituții, e în urma unei cercetări.

În instituțiile statului, „fiecare folosește ce instrument i se pare mai la îndemână” 

– Cu ce instituții l-ați făcut?
– Cu INA (n.r.- Institutul Național de Administrație) și ANFP (n.r.- Agenția Națională a Funcționarilor Publici). Au răspuns cercetării funcționari din multe instituții publice, pentru că am încercat să înțelegem cum utilizează în clipa de față funcționarii publici Inteligența Artificială. Ne-am uitat la practica europeană și internațională. Ne-am uitat la alte ghiduri făcute de alte state, că nu inventăm roata.

– Cum utilizează Inteligența Artificială funcționarii publici din România?
-În primul rând, România însăși nu are un cadru foarte clar. Deci fiecare folosește ce instrument i se pare mai la îndemână. Că e Claude, că e Chat GPT.

Nu există reguli foarte clare ce documente putem urca acolo, ce documente nu putem utiliza cu inteligența artificială. 

– Adică să înțeleg că acum orice funcționar face cum îl taie capul?
– Cum îl taie capul cred că e prea mult spus, fiindcă, totuși, instituțiile noastre sunt conduse de oameni. 

„Avem nevoie ca funcționarii să utilizeze acest instrument într-un mediu pe care statul român îl controlează” 

– Pentru că sunt conduse de oameni, vă întreb.
– Formal sau informal, sigur că li se spune tuturor: „aveți grijă ce documente utilizați acolo”. Nici funcționarii noștri publici nu sunt toți căzuți din lună, înțeleg și ei că există date sensibile pe care nu le poți utiliza. Dar, cu siguranță, în clipa de față România nu are un mediu securizat pentru toată lumea în care să poți utiliza Inteligența Artificială pentru lucrurile normale, de zi cu zi – să-ți rezume un document, să-ți calculeze niște lucruri. 

-Ce înseamnă un mediu securizat pentru a utiliza Inteligența Artificială? Ca să înțelegem exact.
– Uneori, e nevoie ca instrumentele acestea de Inteligență Artificială să fie folosite doar în medii controlate, fără legătură cu internetul. Asta deja se întâmplă. Fie că o fac anumite instituții din zona asta de securitate națională, fie că o fac instituțiile fiscale ca să analizeze niște date. Deja există lucruri de genul ăsta folosite de statul român.

Noi avem nevoie ca funcționarii noștri, în viața lor de zi cu zi, să utilizeze acest instrument  într-un mediu pe care statul român îl controlează. Ce înseamnă asta? Un contract cu unul dintre mari furnizori, care spune că datele României nu pot ieși de pe teritoriul României sau vor fi stocate doar în Uniunea Europeană, că modelele nu vor folosi conversațiile cu funcționarii români ca să extragă date, să învețe lucruri despre țara noastră. Lucruri de genul acesta. Astea trebuie făcute într-un cadru standardizat.

Asta nu facem deocamdată. Fie unele instituții au deja, probabil, abonamente și le utilizează, fie oamenii de capul lor… 

„Oamenii se adaptează mult mai repede decât statul”

– Dar este normal să aibă ei separat abonamente?
– Nu e normal. 

– A fost situația de la Oficiul de Cadastru destul de recent…
– Sigur că nu e normal. Dar, din nou, nu e o problemă cu care doar România se confruntă, acest shadow adoption, cum se numește el în engleză. Când ai o tehnologie revoluționară, pe care oamenii o adoptă cu ușurință, e normal ca statele să nu țină pasul cu viteza asta. La fel a fost și cu Internetul, la fel a fost și cu rețelele sociale.

Oamenii, la nivel individual, se adaptează mult mai repede. Și când văd un instrument care le poate ușura munca, o să-l folosească. Nu trebuie să fim naivi.

Statul nu trebuie să fie foarte în urmă. Trebuie să vină repede și să spună: există aceste instrumente, nu le interzicem, trebuie folosite, dar le folosim în cadrul ăsta pe care îl desenăm. Și eu sper că anul viitor România va desena acest cadru și funcționarii noștri vor putea folosi instrumentele acestea mult mai productiv și mult mai structurat.

A doua parte a interviului cu Radu Burnete, în zilele următoare pe HotNews. Vorbește despre relațiile cu liderii politici, despre ipoteza unor noi creșteri de taxe și dă detalii din întâlnirile lui Nicușor Dan cu marii investitori care împrumută România.