INTERVIU Renate Weber, dupa discutia Iohannis-Macron privind lucratorii detasati: Declaratiile lui Macron continua retorica populista inceputa de Le Pen/ Pericolul eliminarii firmelor romanesti de pe pietele vest-europene

Vicepresedinta Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale a Parlamentului European, romanca Renate Weber, atrage atentia, intr-un interviu acordat Hotnews, asupra pericolului ca firmele est-europene, inclusiv cele romanesti, sa fie scoase de pe pietele vest-europene, daca va fi revizuita directiva europeana privind lucratorii detasati.

Intrebat despre recenta discutie dintre presedintele roman, Klaus Iohannis, si omologul sau francez, Emmanuel Macron, privind lucratorii detasati, europarlamentarul roman a subliniat ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa se opuna in continuare, alaturi de celelalte state afectate, propunerii Comisiei Europene de a revzui directiva lucratorilor detasati.

Renate Weber

Foto: Parlamentul European

Potrivit lui Weber, revizuirea ceruta de Franta si de alte state vest-europene dezvoltate, ar urma sa afecteze in primul rand firmele est-europene care incheie contracte pe pietele vest-europene si care vor fi astfel obligate sa-si plateasca angajatii pe care ii trimit acolo prin detasare macar cu salariile mari din acele piete si sa plateasca asigurari sociale in tarile in care se face detasarea. Eurparlamentarul roman a subliniat ca nu e vorba de lucratorii romani care se angajeaza in strainatate, ci de lucratorii angajati la firme din Romania.

In context, ea a criticat dur declaratiile recente ale presedintelui francez Emmanuel Macron, care sustinea revizuirea directivei europene privind munca detasata. „Munca detasata conduce la situatii ridicole. Credeti ca pot explica oamenilor din clasa mijlocie franceza ca firmele inchis fabrici in Franta ca sa mearga in Polonia pentru ca e mai ieftin, iar in Franta firmele angajeaza polonezi platiti mai prost? Acest sistem nu functioneaza corect”, spunea Emmanuel Macron, in media franceze.

Situatia lucratorilor romani din Marea Britanie in contextul Brexit si viitorul Uniunii Europene au fost alte teme la care Renate Weber a oferit raspunsuri in interviul acordat HotNews.

Renate Weber este membra a Grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, iar in plan national este independenta.

HotNews: Doamna Weber, sunteti vicepresedinte al Comisiei privind ocuparea fortei de munca si afacerile sociale. A fost acea discutie intre presedintele roman, Klaus Iohanis, si omologul francez, Emmanuel Macron, despre lucratorii detasati. Fusese propunere a Comisiei Europene, de revizuire a directivei lucratorilor detasati, care s-a lovit de dezacordul unui numar de 11 state membre, printre care si Romania. In Romania, patronatul IMM se opune, iar unele sindicate sustin revizuirea, de exemplu. Care este miza pentru lucratorii romani si pentru firmele romanesti? Ce urmareste Macron si care este interesul pe care Guvernul roman trebuie sa-l apere in Consiliul Uniunii Europene?

Renate Weber: Revizuirea Directivei lucratorilor detasati mi se pare unul dintre subiectele cele mai fierbinti din UE si cu serioase consecinte politice.

In primul rand trebuie explicat ca lucratorii detasati sunt o alta categorie decat lucratorii care isi cauta pe cont propriu un loc de munca in UE. Pentru acestia din urma vorbim de libertatea de circulatie a persoanelor si accesul la piata muncii.

In schimb, pentru lucratorii detasati vorbim de libertatea de circulatie a serviciilor, pentru ca sunt companii dintr-un stat membru care castiga diferite contracte in alte state membre si isi trimit propriii angajati pentru realizarea acelor contracte.

Diferenta este de maxima importanta, mai ales ca am vazut multa confuzie pe tema asta, inclusiv din partea politicienilor, mai ales in contextul campaniei electorale din Franta, dar si dupa terminarea ei, inclusiv in Parlamentul European, desi subiectul e in dezbatere de peste un an. Obiectiile mele privind aceasta revizuire sunt legate si de consecintele ei, dar mai ales de ipocrizia din spatele ei.

In primul rand, mi se pare inadmisibil ca, dupa cartonasul galben al celor 11 state care s-au opus propunerii Comisiei, aceasta nu a retras propunerea ca sa o revizuaisca, ci a trimis-o la Parlament si la Consiliu, asa cum era initial redactata. Asta se intampla in contextul apropierii alegerilor din Olanda si Franta, cand retorica extremistilor Wilders si Le Pen era maxima. In Parlamentul European cele doua raportoare care au fost desemnate sunt tocmai o deputata din Franta de la PPE si o deputata din Olanda de la Socialisti. Coincidenta? Sigur, nu.

De ce vorbesc de ipocrizie? Pentru ca in realitate sunt doar 1,9 milioane de lucratori detasati in toata Uniunea, cei mai multi vestici care lucreaza tot in state din vestul si nordul UE, deci numarul lor este foarte mic raportat la cele 500 de milioane de cetateni europeni. Se invoca pana la satietate nevoia de a combate dumpingul social si de a proteja demnitatea lucratorilor detasati, cand in realitate este vorba de a impune mai multe conditii care sa scoata de pe piata concurentiala a serviciilor intreprinderile din tarile mai putin dezvoltate din UE, din estul, centrul si sudul Europei.

Se cere nu doar ca lucratorii detasati sa fie platiti la nivelul lucratorilor din statele unde lucreaza, dar se solicita si ca asigurarile sa fie platite in aceste tari, numarul de luni de detasare sa se micsoreze, etc etc. Se ignora insa, sau nu se doreste a lua in considerare, ca in afara salariului, un angajator care trimite lucratori detasati are si alte cheltuieli, transport, cazare, diurna, ca toate taxele legate de salarii se platesc in tarile de origine.

S-ar ajunge in situatia in care costurile detasarii sa fie atat de mari incat sa contractele sa nu mai poata fi realizate si de fapt sa se scoata de pe piata intreprinderile din alte tari. Evident, primele afectate ar fi intreprinderile mici si mijlocii din centru si estul Europei, dar si Spania si Portugalia. Din aceasta cauza, pe mine ma suprinde atitudinea sindicatelor noastre care parca nu vor sa vada consecintele acestor interdictii. A proteja lucratorii detasati presupune inainte de orice sa mai existe detasati.

Or, recentele legislatii privind salariul minim pe ora introdus la transportatori de tari precum Germania, Franta, Belgia, Austria, au demonstrat cu prisosinta ca tocmai intreprinderile mici si mijloc sunt cele afectate pana la scoaterea de pe piata transportului european. In loc sa remediem acest aspect, se doreste extinderea lui in toate domeniile.

Recentele declaratii ale presedintelui Macron m-au deceptionat, pentru ca ele continua retorica populista inceputa de Le Pen. Pentru cineva recent aparut in politica si care a declarat ca vrea sa faca politica „altfel”, utilizarea unor argumente populiste este dezamagitoare. Pentru ca incetul cu incetul vom vedea ca extremistii sunt exclusi nu pentru ca-i rejecteaza societatea, ci pentru ca le fac democratii treaba.

In ce priveste Romania, noi trebuie sa continuam sa aperam pozitia exprimata pana acum si sa ne coordonam cu celelalte tari cu care, in acest domeniu, avem interese comune

HotNews: O alta tema majora este iesirea Marii Britaii din UE. Din punctul de vedere al fortei de munca si al liberei circulatii a acesteia, ce ar trebui sa negocieze si sa obtina Uniunea Europeana in negocierile cu Regatul Unit pntru Brexit?

Renate Weber: La nivelul UE si al echipei de negociatori din partea Comisiei Europene si a Parlamentului European s-a stabilit foarte clar ca obiectivul numarul 1 al negocierilor pentru Brexit priveste libertatea de miscare si situatia cetatenilor europeni provenind din celelalte 27 de state membre care muncesc, studiaza, traiesc in Marea Britanie.

Dar si situatia cetatenilor britanici care traiesc in diferite state din UE si care doresc sa prezerve aceasta cetatenie europeana de care beneficiaza acum. Numai dupa ce sa va ajunge la un acord pe aceste aspecte se va trece la negocieri privind piata unica si celelalte domenii. Din pacate, legislatia Marii Britanii este si acum, desi membra a UE, discriminatorie in raport cu ceilalti cetateni europeni, astfel incat temerile privind excluderea acestora in viitor de pe piata muncii din Regat sunt justificate.

HotNews: Cum apreciati posibilitatea atingerii obiectelor UE?

Renate Weber: Cred ca multi politicieni britanici, inclusiv premierul May, au ajuns sa creada minciunile pe care ei insisi le-au servit electoratului in campania pentru Brexit, astfel ca initial, Marea Britanie a crezut ca va reusi sa treaca rapid peste acest capitol de negociere. Si cred ca au parte de cate un dus rece in fiecare zi, pentru ca UE nu este dispusa sa cedeze. Pe de alta parte, conservatorii venisera initial si cu ideea ca e mai bine sa nu aiba nici un acord cu UE, decat unul care sa-i dezavantajeze, inclusiv privind aspectele economice, circulatia bunurilor si serviciilor, etc.

Numai ca intre timp presiunea interna, din partea companiilor mari, mijlocii si mici, a asociatiilor profesionale, a sindicatelor e foarte mare in privinta acordurilor economice, astfel ca guvernul May stie ca trebuie sa negocieze cu Uniunea. Este marele atu pe care il are UE la negocieri: are mijloacele cu care sa oblige Marea Britanie. De aceea negocierile trebuie purtate la nivelul acesta si nu al statelor membre, un aspect care cred ca s-a inteles foarte clar acum, cand exista incredere in felul in care abordeaza echipa de negociatori a UE discutiile cu guvernul May.

HotNews: Romanii in ce masura vor fi afectati? Cei care sunt deja in UK, care au un contract de munca sau cei care nu au?

Renate Weber: Cred ca, in mare, sunt trei situatii care se iau in calcul:

• cei care sunt in Marea Britanie cu contracte de munca,
• cei care sunt acolo si care nu au sau nu mai au contracte de munca
• si cei care vor dori sa mearga in viitor.

Lucratorii romani vor fi afectati in egala masura cu ceilalti din alte state membre. Chiar si cei care au contracte de munca valabil incheiate deja, pentru ca guvernul May ar vrea sa impuna cerinte privind durata contractului, sa stabileasca alte beneficii (asigurari, inclusiv de sanatate) in functie data de la care deja se aplica acel contract, ceea ce ar crea situatii foarte dificile pentru unii din cei care lucreaza deja. Propunerea pe care Theresa May a prezentat-o la recentul Consiliu European a fost primita cu multa raceala si i s-a spus clar ca este insuficienta.

Un prim obiectiv al UE este sa se asigure ca toti lucratorii care sunt deja in Regat, cu contracte de munca vor fi tratati egal cu cetatenii britanici. Al doilea aspect ii priveste pe cei care sunt in Marea Britanie fara contract de munca, sau cei care au avut si nu-l mai au. Va trebui gasita si aici o solutie, sau diferite solutii, care sa-i protejeze pe lucratori, sa le ofere sansa de a sta in Regat, de a-si legaliza statutul acolo, de a-si mentine familiile pe care le au deja. Se stie ca in ultimele luni unele din masurile luate de autoritatile britanice au provocat adevarate tragedii familiale, ceea ce este inacceptabil.

Cel de-al treilea aspect ii priveste pe cei care vor dori in viitor sa lucreze acolo. Adica se refera la libera circulatie a fortei de munca. E posibil ca aici sa apara standarde diferite de ceea ce avem acum, dar conteaza mult cum se va negocia. Pentru ca in acelasi timp, sunt foarte multi britanici care muncesc pe continent si inca si mai multi care vor dori acest lucru in viitor, iar guvernul nu va putea spune ca nu e interesat de soarta lor, deci cred ca va accepta multe concesii.

Diferenta mare de abordare intre cele doua parti ale negocierii este ca, in vreme ce UE chiar este sincer deschisa pentru a primi in continuare britanici pe piata muncii europene, guvernul consevator a mintit in campania pentru Brexit in ceea ce priveste prezenta lucratorilor europeni in Regat, a promis minciuni, iar acum ii va fi foarte greu sa le indeplineasca.

Cred ca si acesta este un mare avantaj al Uniunii in aceste negocieri. Personal cred ca in urma acestor negocieri Marea Britanie va accepta solutii mult mai favorabile lucratorilor europeni, inclusiv romani, decat cele de azi. Dar va fi un proces de durata si nimeni nu poate garanta ca pe parcursul lui nu vor aparea si situatii foarte dificile pentru unele persoane.

HotNews: In UE se dezbat de cateva luni cele cinci scenarii propuse de presedintele CE, Jean-Claude Juncker, pentru viitorul Uniunii. Dintre cele cinci scenarii, care credeti ca este cel mai potrivit pentru Romania, mai ales din punctul de vedere al circulatiei lucratorilor?

Renate Weber: Scenariile lui Juncker mi se par superficiale si chiar copilaros intocmite. Cum altfel am putea privi niste variante pe care aceeasi Carte Alba le considera nefezabile sau de neacceptat, pentru ca la sfarsit sa se traga, implicit, concluzia ca doar unul merita luat in considerare, anume Europa diferitelor viteze. Dincolo insa de superficialitatea Comisiei Juncker, analizand situatia de azi din UE, e firesc sa recunoastem ca nu toate statele membre participa in mod egal la aceasta constructie europeana.

Din zona euro, desi deschisa tuturor, nu fac parte toate statele. Unele nu ar face fata, cazul Romaniei, altele nu vor, cum e cazul Suediei.

Zona Schengen, care priveste libertatea de miscare, contine un numar de state din UE dar si din afara ei, dar nu accepta inca Romania si Bulgaria. Sunt alte domenii, de exemplu in materie de cooperare penala sau civila, unde se aplica mecanismul cooperarii intarite intre un numar de state, la care se pot alatura si celelalte, cand vor considera oportun.

Sunt acestea exemple de viteze diferite? Le putem privi astfel. Ce trebuie precizat este insa ca la luarea acestor decizii participa toate statele, chiar daca unele sunt afectate acum, iar altele ar putea sa fie afectate in viitor. Or, aici apar semne de ingrijorare, pentru ca pare ca s-ar dori ca deciziile sa fie luate numai de cei care participa la aceste sub ansambluri ale constructiei europene.

Asta e altceva decat viteze diferite, acestea ar fi cercuri concentrice si de ele trebuie sa ne ferim. Eu le consider inacceptabile, pentru ca atunci nu am mai avea o Uniune Europeana ca o constructie politica, ci o carcasa goala in care am pune diferite adunari de state carora le-am da putere de decizie diferita. Nu doar am goli Uniunea de dimensiunea ei cea mai importanta, cea politica, dar ma tem ca o asemenea abordare ar putea duce chiar la destramarea ei.

HotNews: Cum ar trebui sa se implice Romania mai puternic in aceasta dezbatere, care sunt mijloacele pe care le are la dispozitie?

Renate Weber: Personal cred ca cea mai gresita abordare este doar cea de opunere, fara a oferi niste solutii. E simplu sa spui „Noi nu acceptam UE cu mai multe viteze”. Si dupa aceasta declaratie ce urmeaza?

Eu cred ca, pornind de la realitatea de azi, Romania ar putea sa-si joace cu inteligenta cartile pe care le are, sa prezinte avantajele si dezavantajele incercarilor de reforma din UE, sa fie clar impotriva cercurilor concentrice, sa caute si sa gaseasca aliati in aceste abordari. Sa nu uitam ca vom avea Presedintia UE in prima parte a lui 2019, un moment extraordinar, cand trebuie sa se produca Brexit si urmeaza alegerile pentru Parlamentul European.

In pregatirea Presedintiei romane a Consiliului UE, trebuie sa ne preocupe nu doar gestionarea dosarelor care vor fi in derulare, a celor care vor trebui finalizate, ci mai ales aceste dimensiuni politice de reformare a UE. Si nu trebuie asteptat anul 2019 pentru ca Romania sa isi prezinte ideile. Inca de pe acum ar putea fi organizate cateva evenimente de mare anvergura care sa ne pozitioneze frumos pe harta dezbaterilor europene, chiar devenind un lider informal al initierii si derularii unor asemenea dezbateri. Din pacate, nu vad acasa nici o idee si nici o preocupare in acest sens.