INTERVIU ​Specialist BERD: Statul sa nu mai intrevina peste managementul profesionist al companiilor de stat. AGA extraordinare sunt folosite prea des la companiile de stat romanesti

Avocatul italian Gian Piero Cigna, specialist in guvernanta corporativa al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro ca statul roman ar trebui sa renunte la a mai interveni peste managementul profesionist al companiilor de stat, asa cum o face in prezent, pentru o buna functionare a acestora. Cigna critica si metoda adunarilor generale ale actionarilor (AGA) extraordinare, utilizata excesiv de guvernul roman, ca actionar majoritar, pentru a interveni peste managerii profesionisti selectati prin ordonanta guvernantei corporative in companiile de stat.

In context, specialistul BERD considera ca ordonanta 109/2011, care introduce managementul profesionist la companiile de stat, este un bun punct de plecare, insa are neajunsuri – lipsa unor criterii profesionale la selectarea consiliilor de administratie, precum si lipsa unor comitete de audit compuse din membri independenti si calificati, in intreprinderile de stat.

De precizat ca Gian Piero Cigna a lucrat la definirea planurilor de actiune pentru guvernanta corporativa la Electrica si Romgaz inainte de listarea la bursa. Ca specialist BERD in guvernanta corporativa, el a mai lucrat in Rusia, Serbia, Albania, Kazahstan. Gian Piero Cigna este lector universitar la Queen Mary University si King’s College din Londra.

HotNews: Cum evaluati, la BERD, companiile in care institutia vrea sa investeasca?

Gian Piero Cigna: In primul rand, este important de mentionat ca pentru organizatia din care fac parte – Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) – este crucial sa promoveze guvernanta corporativa in investitiile sale. Mandatul BERD este de a sustine tranzitia tarilor spre economii de piata deschise, iar o mai buna guvernanta corporativa si o conduita in afaceri la standarde ridicate inseamna companii mai puternice, mai performante, mai responsabile si riscuri mai mici.

Ca investitor, BERD imbunatateste guvernanta corporativa in companii prin investitii in actiuni, imprumuturi si reorganizari. Electrica si Romgaz sunt exemple bune in acest sens.

BERD actioneaza, de asemenea, ca un reformator al legii acordand asistenta tarilor in care investeste pentru a ajuta la imbunatatirea mediului legislativ si sustinerea reformelor legislative.

La BERD avem o metodologie stabilita pentru evaluarea guvernantei corporative a companiilor in care dorim sa investim. Analiza companiilor se realizeaza in conformitate cu cele mai bune practici si ia in considerare particularitatile fiecarei tari. Dorim sa ne asiguram ca exista un cadru legal clar si acordam, de asemenea, o mare importanta modului in care regulile sunt aplicate. Purtam un dialog cuprinzator cu compania, intrucat doar cu angajamentul ei noi, ca investitor, putem sa imbunatatim practicile acesteia.

HotNews: Ce inseamna standarde mai bune?

Gian Piero Cigna: Guvernanta corporativa este sistemul prin care sunt administrate afacerile si sunt implementate sistemele de control. Exista un set de standarde internationale pe care sa le urmeze companiile. Acestea promoveaza etica, transparenta, corectitudinea, responsabilizarea, raspunderea si eficienta de piata.

• Companiile de stat ar trebui administrate pentru a reflecta interesele consumatorilor mai degraba decat ale celui mai mare actionar

HotNews: Pana la urma ce inseamna guvernanta corporativa pentru companiile de stat? In Romania avem ordonanta 109/2011 care introduce guvernanta corporativa in companiile de stat. Prin urmare, care e diferenta intre o companie de stat care a implementat principii de guvernanta corporativa si una care nu are asa ceva?

Gian Piero Cigna: Companiile de stat ar trebui administrate pentru a reflecta interesele consumatorilor, utilizatorilor, adica ale societatii in ansamblu mai degraba decat interesele celui mai mare actionar al lor, statul. Guvernanta corporativa, la fel ca si creierul in corpul uman, exista in orice companie. Dar o guvernanta corporativa buna inseamna – mens sana in corpore sano-, o minte sanatoasa intr-un corp sanatos. Companiile cu o guvernanta corporativa mai buna au performante mai ridicate si eficienta de piata sporita si au, de asemenea, riscuri mai scazute si se bucura de o incredere mai mare din partea investitorilor.

HotNews: Cat de mult reuseste ordonanta 109 sa rezolve problema guvernantei corporative in companiile de stat?

Gian Piero Cigna: Ordonanta a reprezentat un pas inainte in stabilirea regulilor pentru o mai buna guvernanta corporativa. Salut ideea de a nominaliza membrii consiliului de administratie in baza calificarilor acestora. Totusi, si compozitia comitetelor de audit, nominalizare si remunerare ar trebui sa se bazeze pe criterii de independenta si calificare, pentru a adauga valoare. Rolul membrilor independenti ai consiliului de administratie ar trebuie, de asemenea, definit in mod clar. Definitia ar trebui sa cuprinda ceea ce ar trebui sa faca acestia, ce se asteapta de la ei si nu doar ceea ce nu trebuie sa faca. Mergand mai departe, independenta este foarte importanta, insa nu suficienta. Independenta are sens doar daca este dublata de calificarile potrivite. Si viceversa.

HotNews: Da, dar prin aceasta ordonanta s-au urmat procese de selectie care, cred, au luat in considerare toate aceste criterii de competenta…

Gian Piero Cigna: Ordonanta pune un accent important pe studii si intr-adevar este important ca specializarea sa corespunda domeniului de activitate al companiei. In ceea ce priveste comitetele, este la fel de important ca acei oameni care formeaza comitetele sa aiba expertiza specifica. Sa clarificam mai intai: avem nevoie – de exemplu – de un comitet de audit daca dorim sa cream un centru separat de obiectivitate si calificare, pentru a putea sa abordam aspecte care au un potential ridicat de conflict de interese. Comitetul de audit este responsabil de auditul intern si extern, de managementul riscului; si ar putea, de asemenea, sa se ocupe de tranzactiile cu terte parti.

Obiectivitatea si calificarile adecvate sunt cruciale pentru a valida un raport financiar. Cu o pregatire generala intr-o industrie o persoana ar putea fi membru al consiliului de administratie, dar nu ar putea aduce multa valoare muncii unui comitet de audit, fara o experienta adecvata in audit sau managementul riscului. Mai mult, in conformitate cu standardele bunei guvernante corporative, structura unui comitet de audit cuprinde numai membrii independenti si calificati si nu doar un membru independent si un membru calificat.

HotNews: Poate ar trebui modificata ordonanta 109/2011 privind guvernanta corporativa la companiile de stat?

Gian Piero Cigna: Ordonanta este un bun punct de pornire. Totusi, separarea intre administrare si proprietate ramane o provocare. Actionarii nu ar trebui sa se implice in management. Actionarii – in calitate de proprietari ai companiei – acorda incredere consiliului de administratie si verifica ce a realizat compania in anul anterior.

Pe plan mondial, adunarile generale ale actionarilor se uita la rapoartele anuale, la situatiile financiare ale anului financiar precedent pentru a evalua performanta companiei. Ulterior actionarii reconfirma sau nu consiliul de administratie. In niciun caz nu ar trebui sa se permita actionarilor sa se implice in managementul companiei. In schimb, prin aprobarea planurilor de administrare – care nu sunt pentru trecut, ci pentru viitor – actionarii (statul) se implica foarte mult in managementul companiei.

Aceeasi remarca e valabila in legatura cu bugetul. Care este dezavantajul unei asemenea abordari in practica? In loc de a avea o adunare generala a actionarilor ordinara si, uneori, o a doua, care se numeste „extraordinara” deoarece nu face parte din cursul normal al afacerii, in Romania majoritatea companiilor de stat au cate o adunare generala a actionarilor extraordinara o data pe luna. Astfel, ceea ce ar trebui sa fie „extraordinar” devine ceva obisnuit.

Ceva nu este in regula cu acest mecanism si cred ca acesta este modul in care actionarii intervin in mamagementul companiei. In plus, daca actionarilor (statului) nu le place planul de administrare, pot demite consiliul de administratie. Si astfel se reia procesul de selectie. Intre timp, statul poate numi un consiliu de administratie interimar care nu trebuie sa indeplineasca criteriile de calificare stipulate de ordonanta.

HotNews: Acesta este cazul unor companii de stat precum CFR Marfa, Posta Romana…

Gian Piero Cigna: Fara a comenta asupra unor companii anume, pot sa va spun ce vad atunci cand ma uit la legislatie si la cum este aceasta aplicata. Cred ca inca mai lipsesc elemente ale puzzle-ului.

• Mai multa transparenta in situatia companiilor de stat – esentiala inainte de privatizare

HotNews: Care ar fi rezultatul actualei situatii a companiilor pe care statul vrea sa le privatizeze?

Gian Piero Cigna: Printr-un proces de privatizare, statul deschide compania catre alti investitori. Dar trebuie sa castige increderea investitorilor, iar pentru acest lucru trebuie asigurata protectia tuturor actionarilor.

Mai intai de toate, consiliul de administratie trebuie sa fie compus din membri calificati si independenti.

In al doilea rand, compania ar trebui sa fie mai transparenta. Investitorii, actionarii, mass-media ar trebui sa poata avea acces la rapoartele anuale, la situatiile financiare si sa se poata asigura ca ceea ce este publicat de companie este relevant. Transparenta este un pilon pe care se bazeaza buna guvernanta corporativa. De exemplu, atunci cand ma uit la rapoartele anuale ale companiilor, nu ma concentrez doar asupra datelor financiare, ci vreau sa inteleg cine sunt membrii consiliului de administratie sau ai comitetului de audit si daca acestia sunt bine calificati si independenti.

HotNews: De ce este acest lucru important?

Gian Piero Cigna: Pentru ca aceasta reprezinta o linie fundamentala de aparare pentru investitori. Comitetul de audit este cel care ofera protectie impotriva conflictelor de interese. Conflictul de interese este una dintre problemele majore care afecteaza guvernanta corporativa. Criza economica recenta a aratat cat de rau pot evolua lucrurile daca directorii independenti nu-si fac treaba.

• Conflictul de interese din banci – fitilul crizei economice globale

HotNews: Puteti sa-mi dati un exemplu particular de conflict de interese in guvernanta corporativa?

Gian Piero Cigna: Pot sa va dau doua exemple. Primul este o lectie a crizei recente cand am vazut multe banci asumandu-si prea multe riscuri care le-au distrus. Desigur, bankingul este o afacere a asumarii de riscuri, dar totusi bancile ar trebui sa poata gestiona conflictul dintre management – care este dornic sa-si asume un risc cat mai mare posibil, intrucat aceasta inseamna recompense si bonusuri mai mari – si interesele deponentilor, care vor ca bancile s-si asume riscuri cat mai mici pentru ca vor ca depozitele lor sa fie in siguranta. Pentru a gestiona acest conflict multe banci au creat comitete de risc, insa, in unele cazuri, cei care formau aceste comitete primeau acelasi bonus ca si managementul, deci nu aveau niciun stimulent sa opreasca banca sa-si asume riscuri prea mari.

Alte conflicte de interese tipice sunt cand managementul face parte din comitetul de remunerare si decide asupra propriei remuneratii sau cand cei care pregatesc situatiile financiare sunt aceiasi care le valideaza in comitetul de audit.

HotNews: Ati fost implicat in definirea planurilor de actiune pentru guvernanta corporativa la Electrica si Romgaz, care au fost puse in prospectele pentru privatizare. Concret, ce ati facut acolo?

Gian Piero Cigna: Am efectuat o analiza a practicilor acelor companii comparativ cu standardele internationale si cele mai bune practici. Apoi am subliniat o serie de aspecte care nu erau convingatoare si am definit un plan de perfectionare care a fost discutat cu companiile, iar ulterior inclus in prospect. Ne-am concentrat pe independenta si calificarile comitetului de audit, pe calificarile consiliului de administratie, pe structura de raportare in companii. In companii mari, precum Electrica si Romgaz, a fost important sa trasam o harta a functiilor-cheie si sa stabilim o structura clara de raportare si responsabilizare. Dupa cum am spus, guvernanta corporativa buna inseamna eficienta, transparenta si responsabilitate.

Ne-am uitat, de asemenea, la etica, solicitand companiilor sa dezvolte un cod de etica si sa se asigure ca acesta este aplicat corespunzator.

• Slaba guvernanta in companiile de stat creste riscul potentialilor investitori, cu costuri pentru stat

HotNews: Cat costa buna guvernanta corporativa?

Gian Piero Cigna: O guvernanta corporativa buna are un cost si trebuie privita ca o investitie care va face compania mai eficienta, mai competitiva, profitabila si atractiva pentru investitori.

HotNews: La Romgaz, de exemplu, ati avut noroc, pentru ca este una dintre putinele companii de stat care merg bine. Care au fost principalele provocari la Romgaz si Electrica, din punctul de vedere al guvernantei corporative?

Gian Piero Cigna: In mod special separarea managementului de proprietate, protectia investitorilor, transparenta au fost provocari in ambele companii. A investi intr-o companie opaca reprezinta un risc. Romgaz, de exemplu, are oportunitati foarte mari de a obtine venituri. Prin cresterea transparentei am diminuat riscurile pentru a creste profitabilitatea.

HotNews: Se poate face o listare pe bursa a unei companii de stat fara aplicarea unei guvernante corporative bune?

Gian Piero Cigna: O guvernanta corporativa slaba inseamna risc ridicat. Cu cat e mai mare riscul, cu atat pretul actiunii este mai scazut. Prin urmare, guvernanta corporativa este cruciala pentru o listare de succes.

HotNews: Rasturnand rationamentul, putem sa afirmam ca in Romania statul evita privatizarile prin listarea pe bursa pentru a ocoli tocmai principiile bunei guvernante corporative?

Gian Piero Cigna: Statul ar trebui sa decida care metoda de privatizare este mai potrivita pentru o anumita companie, fie ca este vorba de un transfer al dreptului de proprietate printr-un investitor strategic sau o listare. Totusi, aceasta decizie ar trebui sa fie transparenta si conforma cu politica statului privind proprietatea. In ambele cazuri, privatizarea ar trebui sa conduca la o guvernanta corporativa mai buna si, prin urmare, la o performanta mai ridicata.