INTERVIU Un ministru USR din Guvernul Bolojan povestește momentul în care toți miniștrii PSD au demisionat. „Adu tu decența la masă”

-Anul 2025 a fost un an record ca număr de controale, ca număr de amenzi, ca număr de sezizări penale și ca număr de operatori care au avut autorizațiile suspendate complet pentru nerespectarea legislației. Inclusiv la Sintești. 

-Totuși, în fiecare zi se ard cabluri pe câmp, iar fumul…
-Fumul otrăvește Bucureștiul pentru că dosarele respective penale nu ajung să fie finalizate. Dosare penale împotriva persoanelor fizice care ard. Numai anul trecut au fost 369 de plângeri penale pe Sintești. 

Dar aici este sistemul de justiție care trebuie să-și facă treaba, procurorii și polițiștii. Și nu, răspunsul este: nu au avut un rezultat. Tocmai de aceea ne trebuie o reformă și pe domeniul judiciar. 

Cât de importantă e „reforma în justiție” 

-E vorba de aerul nostru…
-Asta spun și eu. E importantă reforma în justiție. În momentul în care vine autoritatea de control și face sute de plângeri împotriva unor persoane, cu dovezi, cu sancțiuni aplicate și oamenii respectivi știu că nu li se va întâmpla nimic, mâine ard din nou.

Pentru că ei știu că nu va ajunge nimeni la închisoare. Și mâine ard din nou pentru că știu că maximul care li se poate întâmpla din partea autorităților de control este să vină, să le dea o amendă, să stingă focul, să le confiște cablul pe care-l ard.

Dacă ăsta este maximul, și este normal ca o autoritate de control să aibă maxim asta de făcut.  

Ministrul Mediului: De la 70 de tone la 1.520

-De ce?
-Pentru că ai în statul de drept și următorul pas, procurorii și, mai apoi, instanțele care trebuie să decidă și asupra naturii penale a activităților respective. 

Avem un număr record de plângeri penale, de sistări, de confiscări de cabluri. În anul 2021 au fost 70 de tone colectate. În anul 2025 au fost 1.520 tone, este o creștere exponențială. Dar nu s-a rezolvat și nici nu o să se rezolve până când nu o să fie primii oameni condamnați.

„Respect față de lege”

-Revenind la Pădurea Băneasa ce puteți face în legătură cu acel drum?
-Pot să cer Romsilva să respecte legislația, să trimit Corpul de control, să arăt, să mă duc în instanță, să mă lupt, și după ce am câștigat, să mă asigur că măsura respectivă este pusă în aplicare.  

Știu, e mai birocratic, e mai lung, dar este și un proces care este democratic, este un proces care este, repet, cu respect față de lege. Și la final, da, se ajunge și la soluția corectă, în cazul de față contractul este desființat.

„Vinzi ceva care este al statului român și după aia te surprinde că statul român zice: aici n-ai voie”

– Asociația Națională a Agenților de Turism v-a numit „ministra TikTok” și v-a acuzat că puneți în pericol sezonul estival 2026 după ce ați arătat țevile care deversează canalizarea în mare și ați demolat mai multe terase de pe litoral.
– Am descoperit sute de construcții ilegale ignorate, mai bine de 100 au fost deja dărâmate. Am descoperit operatori economici care vindeau pachete cu zone cu șezlonguri puse pe terenuri pe care nu le-au deținut niciodată sau n-au plătit chirie niciodată. 

Adică, practic, vinzi ceva care este al statului român și după aia te surprinde că statul român zice: aici n-ai voie. N-ai voie să pui șezlongurile pentru că n-ai niciun drept, este spațiu public. 

Orașele de pe faleză

Am descoperit țevi care erau de ani de zile ținute ilegal, fără să fie scoase și care au fost între timp scoase. Am scos de la sertar raportul interministerial care a fost ținut secret aproape 3 ani.

-Ce raport?
-Cel cu analiza terenurilor care au fost date din proprietate publică a statului către primării și apoi au ajuns la proprietari privați și s-a construit pe zone întregi de faleză, pe zone costiere, unde, conform Constituției, nu ai voie să dai terenurile respective la privați și pe acele terenuri s-au construit peste 4.000 de construcții care sunt cu risc să fie ilegale. 

Suntem acum în punctul în care am cerut o analiză oficială să fie desenată linia zonei costiere, ca să putem să o aprobăm oficial, să avem o probă în instanță și să ne ducem să cerem reîntregirea patrimoniului pentru statul român. 

Și nu dintr-o dorință din asta de a opri turismul sau de a face foarte multe clipuri pe TikTok, ci din dorința reală de a reda spațiul public cetățenilor pentru că acest spațiu a fost folosit pentru a se crea un profit personal. 

„La Gura Portiței, un antreprenor a limitat accesul către una dintre cele mai frumoase plaje publice”

Așa cum vedem, de exemplu, la Gura Portiței, un antreprenor care are un sat creat acolo, sigur pe un teren concesionat de către primărie. 

El și-a îngrădit tot acest spațiu limitând accesul în mod vădit către plaja publică, una dintre cele mai frumoase plaje publice din zona respectivă și care consideră că interesul privat este mult mai sus decât interesul public.

Treaba noastră ca politicieni este să ne reîntoarcem la interesul public, să ne uităm întotdeauna la interesul public. Deci asta pe scurt este ce am descoperit. Am descoperit această meteahnă care punea interesul privat al unora deasupra interesului public. 

„Aici nu vi se pare că e plajă? Nu vedeți nisip?”

-Dar linia aceasta costieră, care stabilește până unde se poate construi și unde începe plaja, nu apare în niciun document?
-Există un studiu făcut de aproximativ 10 ani de zile. Realitatea este că dacă te uiți la teren și vezi că este plajă, nu construiești. Eu am mai mers pe teren și pe teren am întrebat inspectorii „Aici nu vi se pare că e plajă? Că ați dat ca și cum pe hârtie nu e plajă. Cum să nu fie plajă? Nu vedeți nisip? Nu vedeți plaja în jurul vostru?”. 

Adică, sigur că în hârtii poți să sfidezi mult realitatea, dar la un moment dat eu cred că asta trebuie să aibă și un cost juridic. 

„Mai sunt câteva săptămâni și vom avea oficial și acest studiu finalizat”

Realitatea este că avem un studiu făcut informal de către Apele Române, care nu a fost încă oficializat, dar care arată foarte clar unde este zona costieră. Și avem, de exemplu, construcții care sunt pe plajă, adică unde nu mai există un dubiu dacă acolo era sau nu era zona costieră. 

Și toți s-au prevalat de această situație gri încercând cumva să arate că totuși nu e clar juridic. Vom face totul foarte clar juridic. Mai sunt câteva săptămâni și vom avea oficial și acest studiu finalizat. 

Acest studiu care va fi aprobat printr-un act normativ oficial și se va ști foarte clar unde e plajă, se va merge în instanță și se va recupera terenul public, să fie redat către oameni, să se bucure de el.

-Veți demola construcțiile ilegale de pe plajă?
-Va fi de la caz la caz. Pentru că vorbim de situații foarte simple, să zicem, o terasă cu o podea, dar sunt și hoteluri, construcții mari.  Va trebui să mergem în instanță și să vedem care sunt măsurile propriu-zise. Trebuie prioritizat.

Va fi o luptă pe care eu sper că oricine va veni la minister să aibă curajul să și-o asume. Pentru că este o luptă pe mulți ani de zile. Nu cum au stat până să vin eu la minister, trei ani de zile cu documentele care arătau că acele construcții erau ilegale, la sertar.

Ce se întâmplă la Năvodari

-În ceea ce privește deversarea canalizării în mare, la Năvodari, spuneți-mi, vă rog, care este explicația? Nu este canalizare? Nu vor să se conecteze la canalizare?
-N-aș ști să vă zic de ce în zona respectivă s-au făcut atât de multe ilegalități. Într-adevăr, știu că au fost perioade în care au avut probleme cu canalizarea. 

Între timp, o mare parte, de exemplu, inclusiv din zona aceea de la Năvodari, s-a finalizat o parte semnificativă din lucrările de canalizare. Inclusiv în zona în care au fost găsite ulterior, la verificări, fose, știm deja că de cel puțin 2-3 ani de zile există canalizare. Deci avem operatori economici care aveau acces să se conecteze la canalizare, dar care nu s-au conectat la canalizare, au preferat să aibă fosă, să plece de pe terenul respectiv și să-și lase acolo fosa, să-și lase acolo rezervorul. 

„Operatorii de bună-credință sunt în competiție cu cei care „se descurcă”

Știți că vorbeam mai devreme de operatorii de bună credință, care nu au făcut toate nelegiuirile astea.

Cei de bună credință sunt în competiție directă cu operatorii care au crezut ei că se descurcă, au crezut „lasă, că merge și așa”, ei au avut costuri mult mai mici, s-au putut lăuda cu mult mai multe servicii, dar serviciile respective au lăsat în urmă GPL-uri ascunse care ne puneau în pericol pe toți sau fose abandonate.  

„Problemele de mediu nu sunt problemele hipsterilor” 

-Dar cum a fost posibil ca lucrurile astea să funcționeze ilegal atâți ani, să nu verifice nimeni?
-A fost posibil pentru că aveam niște instituții care au fost acaparate foarte mult de oameni corupți. Eu am văzut asta, nu este doar în zona de litoral.

Realitatea este că la final toate problemele astea de mediu nu sunt niște probleme de nișă și au venit niște hipsteri să ne explice cum ar fi lucrurile mai frumoase cu o Românie mai verde. E mai grav.

Pe zona de mediu cel puțin este foarte clar că instituțiile au funcționat mulți ani de zile și astăzi funcționează cu zona asta de politic. Dar politica nu înțeleasă ca politicianism. Poți să fii și o numire politică, dar să-ți asumi binele pentru societate. 

Au fost făcute cu politica aia înțeleasă ca „am-rezolvat-totul-la-un-telefon-distanță”. Ori asta ne lasă pe toți mai săraci, mai puși în pericol. 

Buzoianu: Mediul înseamnă sănătate publică și securitate națională

Noi avem niște probleme majore în statul român pentru că pe mediu n-au fost rezolvate niște probleme. 

Problemele de fapt niște probleme care, dacă nu se rezolvă, se transformă instantaneu în probleme naționale de sănătate, în probleme naționale de securitate. 

Un exemplu clar este partea aceasta unde s-a văzut simbolic, o stație de GPL care era umplută pe jumătate, la 1.600 de litri, dacă ar fi sărit în aer, ar fi murit niște oameni. Aia sigur se poate numi și problemă de mediu, dar nu este doar problemă de mediu, este de fapt o problemă de siguranță. 

„Nu mai avem niciun copac pe plajă, au fost tăiați”

 -Vreți să desființați plajele amenajate, ne întoarcem la prosoape?
-Nu, chiar nu. Ne-am focusat pe a dărâma ce era ilegal, dar acum am lansat pentru prima dată un ghid oficial cu recomandări.

Ghidul ne arată cum putem să amenajăm plajele din România corect și ne arată că, de exemplu, pe o fâșie închiriată, de la mare către oraș, avem mai multe zone, care ar trebui să fie construite și gândite cu cap. 

Zona care să fie cea mai apropiată de apă să fie într-adevăr o zonă liberă. Apoi urmează zona de șezlonguri, de prosoape, de locurile în care se poate sta, urmată de zona cu utilități, de zona de beach baruri, zona care poate să fie de evenimente, urmată de o zonă de mediu, o zonă care se poate să fie verde, cum erau pe vremuri, cu arbori, umbră. 

Noi nu mai avem nici un copac pe plajă. Înainte aveam. Au fost tăiați, a fost o politică publică cumva, să lăsăm mai multă plajă pentru operatori să poată să construiască în loc să existe un echilibru. 

-Mai concret, vă rugăm, ce ați făcut?
-Am trecut deja în caietele de sarcini pentru închirierea plajelor niște servicii care n-au existat până acum: accesul la internet pe plaje, accesul la SPF, tonomate puse pe plajă, folosirea materialelor naturale. 

Și mă uitam că au început operatorii economici să promoveze faptul că anul acesta au niște măsuri mult mai bune. Mă bucur că le comunică, că și le-au asumat. Au fost condiții să închirieze plaja. Licitația pe Năvodari deja s-a făcut, în perioada imediat următoare se finalizează și pe celelalte segmente.

Cum se fură cu balastiera

-Ați vorbit mult în acest mandat despre balastiere și ați propus subiectul pe agenda publică. Ce ați descoperit? Cum se fură cu balastiera?
-Se fură cu mii de camioane de nisip și pietriș pe care autoritățile nu le văd. De la aceste balastiere au rezultat forme noi geografice, vizibile din satelit, care n-au fost vizibile pentru autorități. 

Balastiera înseamnă că vine o firmă care sapă un crater, o groapă gigantică în pământ, extrage materiale de construcții de acolo, pietrișul, iar când ajunge la zona de pânză freatică, se transformă într-un lac. Balastierele se fac în albiile râurilor sau acolo unde au existat râuri în trecut. 

Cred că e la mintea oricui să înțeleagă că un crater săpat în pământ poate să aibă și niște efecte nedorite. Comunele de lângă s-ar putea să se trezească fără apă. 

Sau și mai grav, tragic. Am avut cazuri de copii care s-au înecat în balastiere făcute ilegal, pentru că nu au fost făcute corect, au fost făcute la prea mare adâncime, curenții au fost mult mai mari. 

Am avut cazuri de poduri care s-au dărâmat pentru că balastierele care erau făcute lângă nu au ținut cont de faptul că a fugit pământul. 

Diana Buzonianu susține că a găsit balastiere mascate ca iazuri de pește

Am găsit iazuri de pescuit unde de fapt erau balastiere. Am găsit 1.200 de astfel de iazuri pe hârtie, ai zice că suntem raiul piscicultorilor. În realitate, în ultimii 10 ani de zile s-au finalizat 102 iazuri dintre cele 1.200 avizate. 

Și dacă mergi pe teren, sunt niște cratere în pământ și întrebi firmele respective: „Aici nu trebuia să fie un iaz?”. Ei zic stați liniștiți, o să facem un iaz. Deci au trecut 10 ani de zile, ei au tot săpat, au tot luat balastul, au tot luat nisip. Sunt balastiere mascate, un paravan pentru a crea o balastieră. Și legea astăzi le permite, dar o să modificăm legea. Eu o să propun o modificare în perioada imediat următoare fix pe asta.

Dar, de curând am lansat, după multe amenințări, presiuni, după multe discuții publice, după foarte multe discursuri nuanțate de cum cariera mea politică se va termina pentru totdeauna dacă lansăm așa ceva, am lansat „Inspectorul balastierelor”, o harta unde orice cetățean poate verifica dacă o exploatare, o balastieră este legală sau nu și dacă se desfășoară în limitele autorizate.

-Ce înseamnă amenințări? Cine?
-Sunt persoane care își imaginau că pot să ne sperie zicând că au presa în buzunar, că au politicieni sus puși în buzunar, care își imaginau că indiferent de ce o să se întâmple, nu o să fie niciodată verificați.  

Și care nu s-au dat în lături să zică că, sigur, nu o să fiu atacată direct, dar o să apară tot felul de articole pe alte teme Și o să fie alte campanii pe alte teme care o să fie făcute și nici nu o să știe vreodată cineva că asta s-a întâmplat de la balastiere. Și eu le-am zis: Încercați să găsiți vreun fir de unde să trageți, că nu o să găsiți.  

Ca să vă faceți o idee, noi avem în această lună, număr de controle făcute și număr de amenzi date, cam cât a fost într-un an de zile în anii anteriori, într-o singură lună. 

„Balastierele sunt conectate cu baronii locali”

-Cine a avut de câștigat de pe urma acestor balastiere?
-Enorm de multe firme. Și aici este un lucru foarte interesant. Acolo unde balastierele n-au fost văzute, la 3 click-uri distanță poți să vezi care sunt baronii locali care sunt legați de firmele respective de construcții din zonă sau firmele de balastiere care n-au fost niciodată verificate. 

„6 pași în față, 2 pași în față și așa mai departe”

-Ne puteți spune, vă rog, ce credeți că putea face Guvernul Bolojan mai bine și ce ați greșit în acest mandat?
-Cred că întotdeauna e o bătălie de dus. Și în Parlament când eram, proiectele pe care le depuneam mi se păreau perfecte. Și când ajungeam după aceea la negocieri, ca toate partidele să le voteze, proiectul era diluat. Sau făceai pași, dar nu toți pașii pe care ți-ai fi dorit de la bun început. 

Așa a fost cu Legea Arborilor Seculari, unde am depus proiectul pentru absolut toți arborii din intravilan și extravilan, din fondul forestier, și prima lege care mi-a trecut a fost doar pentru cei din afara fondului forestier. Abia doi ani de zile mai târziu, am reușit să trec un amendament la Codul silvic și să-i introduc și pe cei din fondul forestier. 

Și cu reforma Romsilva în Guvern, acum. Propunerea pe care am trimis-o eu avea mai puține Direcții silvice – 12. Am ajuns în urma discuțiilor și analizelor la 19. 

Criteriile de performanță pe care le-am propus au mai fost modificate în urma discuțiilor cu PSD, care a cerut să fie modificate. Deci pot să vă dau „n” exemple în care mi-aș fi dorit să putem să trecem reforme exact în formula propusă de noi. Dar negocierile au însemnat, în realitate, nu 10 pași în față, ci 6 pași în față, 2 pași în față și așa mai departe. 

„PSD a amenințat constant cu majoritatea din Parlament, cu AUR”

-Așa sunt orice negocieri. Dar guvernul Bolojan ce ar fi putut face mai bine?
-Mie mi-ar fi plăcut, de exemplu, să mergem la pachet măsurile de creștere de taxe și măsurile de tăieri din administrație. Dar, după cum se vede, când s-a ajuns, de fapt, la moțiune de cenzură? Când s-a ajuns, de fapt, ca PSD să vină să spună că el nu mai poate cu aceste măsuri? 

Exact când s-au propus tăierile de la administrație. Ideal, evident că ar fi fost să treacă mult mai multe reforme la pachet, dar realitatea politică a fost că PSD a amenințat constant cu majoritatea din Parlament și a șantajat constant cu majoritatea pe care o avea cu AUR. 

De altfel, în aceste luni de guvernare, nu a fost doar un caz în care au votat împreună, AUR cu PSD, pe proiect de legi.  Au fost zeci de cazuri.

Vorbesc despre cazuri în care noi trimiteam ordonanțe de urgență în Parlament, agreate, avizate de miniștri PSD. Asta  după ce, repet, în negocieri s-au făcut compromisuri, s-au tăiat niște lucruri. Apoi ajungeai în Parlament unde te trezeai cu amendamente care să-ți facă de două ori mai slabă Ordonanța respectivă. 

Ziua în care toți miniștrii de la PSD și-au dat demisia

-Puteți povesti o întâmplare de la o ședință de guvern la care publicul n-a avut acces și care nu ar fi o încălcare a protocolului coaliției? 
-Toată lumea m-a întrebat, în ziua în care și-au dat demisia toți miniștrii de la PSD, care a fost discursul premierului. Ce s-a întâmplat acolo? Ce a zis premierul? I-ați certat? Și vă pot spune că s-a întâmplat ceva care pe mine m-a surprins, prin decența lucrurilor. 

În ziua în care miniștrii de la PSD și-au dat demisia și au refuzat să mai vină inclusiv la ședință. Mi s-a părut o stare de lipsă de respect față de ceea ce a reprezentat Guvernul României și față de deciziile pe care le-am luat împreună. 

„Adu tu decența la masă”

Un lucru care mi s-a părut de o decență absolută a fost că în ziua respectivă la ședință s-a mulțumit miniștrilor care au făcut parte din Guvern, așa cu bune cu rele, cu măsurile care au fost luate. 

Acesta a fost și discursul domnului Bolojan, de mulțumire pentru faptul că măsurile care s-au luat până la urmă, s-au luat împreună.

Și asta ne arată că atunci când ai oameni decenți în minister, chiar și în momente de ultra-tupeu arătat din partea unora, e decizia ta să te întorci, să fii tu cel care aduce decența la masă. 

Și există oameni politici în România care astăzi pot aduce decența la masă, chiar și în momente critice. Bolojan este unul dintre ei, eu sper să fiu și eu unul dintre oamenii care pot aduce decența la masă. 

Și sper să arăt că putem lua măsuri echilibrate chiar și în situații de criză. Colegii mei de la USR au făcut asta cu fiecare ocazie. 

RABLA 2026, doar pentru mașinile made in Europa

-Ce se întâmplă cu programul RABLA în 2026?
-Va fi lansat. Avem acum proiectul bugetului AFM în transparență. Vorbim de 300 de milioane de lei care se vor duce către acest proiect. Sper să fie avizat cât mai rapid de către Ministerul Finanțelor, ca să putem să îl aprobăm săptămâna viitoare. 

Ne uităm la acest aspect, să fie made in Europe, să fie mașini produse, asamblate în Europa. Am avut deja discuții cu producători din România pentru a găsi o formulă cât se poate de acoperitoare.

-Dar avem Dacia Spring, care este o mașină electrică și care este produsă în China. Mai avem Striker-ul, care e produs în Turcia. Mai avem Toyota, Hyundai, Nissan, care sunt produse în afara UE. Acestea nu vor intra în programul RABLA? 
-Discuția pe care o avem acum este pentru un articol care să prevadă mai multe scenarii. Ce vă pot spune este că și Dacia, și Ford cu siguranță vor avea modele care vor fi cuprinse. Am discutat cu producătorii, cu care  vom găsi o formulă cu care să fie producătorii români de acord. 

Discuția este una pur obiectivă, vrem să reîntoarcem o parte din banii aceștia care sunt din taxe, din impozite, din luați de la poluatorii din România, dar care sunt tot operatorii economici în România, să ducem banii aceștia cât mai aproape de casă în sensul să se reîntoarcă ca efect multiplicator și în economia națională. În economia unde până la urmă se creează locuri de muncă, se aduce plus valoare aici în țară. 

Despre tăierile ilegale de pădure

-Revenim la păduri. În pădurea Băneasa, ce s-a întâmplat în cazul celor implicați în circulația pe drumul forestier  pentru mașini?
-Nu au pățit absolut nimic. Respectivul domn este susținut în continuare de către directorul Romsilva și în legislația din România, astăzi, pentru demiterea sau punerea în funcție a directorilor, singurul care are atribuții în acest sens este directorul general al Romsilva. Ministerul Mediului nu are atribuții. 

Vă dați seama cât am reușit să facem în lunile acestea, chiar și cu aceste atribuții limitate? 

Pentru că ei se așteptau ca Ministerul să stea pe margine și să se uite la ei, că în general așa au fost ministerele de-a lungul timpului. 

Și noi am făcut maximul care se putea face pe legislație, ne-am folosit de fiecare atribuție, ca să scoatem sporul de pensionare de 10 salarii din contractul colectiv de muncă, ca să aprobăm un buget care să cuprindă în sfârșit CCTV-urile, bodycam-urile, toate mecanismele acestea de protecție pentru pădurari. Am reușit să trecem reorganizarea Romsilva. Dar fiecare dintre astea a fost câte o bătălie.

-Cât se taie ilegal în pădurile din România?
-Pe datele de la IFN vorbim de 8 milioane de metri cubi anual care ies fără acte în regulă din pădure. Dar eu cred că de fapt cifra este mult mai mare. 

De altfel am și spus public, că nu mi se pare că e reală scăderea de la 18 milioane, cât era în Inventarul Forestier Național (IFN)  anterior, la 8 milioane, cât este acum în inventarul care tocmai a fost finalizat. 

Eu acolo cred că este o problemă, fie de formula care a fost aplicată, fie de date care au fost colectate. Nu pot să cred că în 5 ani de zile s-a făcut o asemenea scădere.

Polițistul care și-a blocat telefonul ca să nu primească o sesizare

-A fost eficientă Inspectorul Pădurilor, aplicația unde poți să verifici dacă un transport de lemne este legal?
-Cred că a funcționat, cred că a scăzut fenomenul.  E același fenomen care se întâmplă și la arderile ilegale. Avem astăzi cetățeni care sunt foarte implicați, care deschid Inspectorul pădurilor și văd că un camion nu are aviz și sună la Poliție. 

Eu primesc săptămânal cazuri de cetățeni care îmi povestesc că au sunat la Poliție și au fost amenințați că dacă mai sună la poliție, primesc ei amendă pentru că au sunat pentru cazurile respective. La fel și la arderi ilegale. 

Autorități care ar trebui să-și facă treaba și care de fapt ajung să pună presiune fix pe oamenii care vor să scoată la iveală arderile ilegale. Noi avem o problemă cu autoritățile care nu mai vor să fie deranjate. 

Am avut recent un caz cu arderi, nu la Sintești, în altă zonă, unde poliția a închis telefonul persoanei care a sunat după ce a aflat că era vorba despre arderi ilegale, a închis telefonul și după aia și-au blocat numărul. N-au mai putut să fie sunați polițiștii o zi întreagă. E un caz real, care s-a întâmplat acum câteva săptămâni.

Forța dezinformării? „Cel mai halucinat lucru care se poate întâmpla”

-Cât ați fost ministrul Mediului, care a fost cel mai revoltător și mai șocant lucru pe care l-ați văzut? 
-Am fost șocată de cât de ușor poate să fie creată o campanie națională coordonată de minciună. Am văzut din nimic, din spuma mării, din absolut niciun fel de informație reală, cum a fost creată o campanie: de exemplu, că urmează ministerul să dărâme barajele. 

Și vorbim de domenii care totuși țin de securitatea națională, domenii care pot să fie verificate foarte ușor.

„Încă mă mai întreabă lumea dacă demolez barajele”

-Cine a făcut acest lucru?
-AUR a avut o campanie coordonată fix pe subiectul acesta. Și noi am făcut sesizare penală pe acest lucru, arătând concret, cu cifre, cum a crescut exponențial această campanie.

A fost clar coordonat. Era o minciună care privea, repet, un domeniu de securitate națională, să zici că urmează să fie demolate barajele. Momentul era suprapus pe criza de la Paltinu, și s-a crescut astfel panica în populație. 

Serios, chiar au fost campanii întregi că ministerul Mediului se pregătește să dărâme barajele din România. 

-Unde au fost aceste campanii?
-Pe rețelele de socializare și au fost cu milioane de vizualizări. Eu și astăzi primesc întrebări când mai dărâm barajele, la luni distanță de la campania respectivă. 

Asta este cel mai halucinat lucru care se poate întâmpla, să-ți dai seama că există astăzi actori politici care au instrumentele necesare să destabilizeze statul cu campanii de genul ăsta.