INTERVIU. Unul dintre cei mai importanți opozanți ruși ai Moscovei: „Democrațiile occidentale au trădat Ucraina. Vreau să trăiesc 151 de ani ca să-l văd pe Putin mort, dacă se poate, spânzurat”

„Pentru mine a fost foarte important ce s-a întâmplat în România anul trecut când Rusia a încercat să submineze democrația pe care o aveți, să vă submineze alegerile și democrația românească a avut suficientă putere să se apere”, spune la Brașov, într-un interviu acordat HotNews, scriitorul Mihai Șișkin, care este interzis pe rafturile bibliotecilor din Rusia și exilat în Europa.

• În „Rusia mea. Perspectiva unui scriitor autoexilat in Occident”, carte apărută recent și în România la editura Curtea Vechec, Mihail Șișkin scoate Rusia de sub misterul romantic în care o învăluie liderii politici. 
• Când Mihail Șișkin era elev în URSS și se refugia în biblioteca școlii și-a promis că pe rafturile bibliotecilor Rusiei vor sta cărțile lui, a spus el pe scena NOD Festival, care a avut loc zilele trecute la Brașov. Astăzi, Mihail Șișkin este singurul autor rus premiat cu „Russkii Buker” (2000, ,,Luarea Ismailului”), „Național Bestseller” (2005, ,,Părul Venerei”) și „Bolșaia kniga” (2011, ,,Scrisorar”). Dictatura în Rusia a continuat, el este declarat de două ori ,,agent străin”, iar cărțile lui au devenit victimile lui Vladimir Putin.
• Autoexilat în Elveția, este traducător, profesor și scriitor. Chiar dacă vorbește engleză și germană, alege să vorbească în rusă la evenimente publice. Și explică de ce în interviul de mai jos.

,,Am scris această carte să explic cititorilor occidentali acest război prin istoria Rusiei”

HotNews: – Ați ales ca în cadrul evenimentului NOD să vorbiți în limba rusă, ce înseamnă limba rusă pentru dumneavoastră?
Mihail Șișkin: – Nu mi-aș fi putut imagina niciodată că, în secolul XXI, va trebui să îmi apăr limba și asta din cauza acestui război. Limba mea a fost luată ostatică de regimul din Rusia. Pentru ei, oricine vorbește rusa, este sclavul lor. Oriunde trăiesc oameni vorbitori de rusă, acolo este teritoriul lor și toți rușii aparțin doar regimului. Eu sunt scriitor care doar vorbește rusa, dar nu vreau să fiu sclavul lor așa că trebuie să îmi apăr limba. Vedeți? Noi, de fapt, nu avem aceeași limbă. Limba ucigașilor lui Putin le aparține lor, e limba urii și a agresiunii. Pe când rusa mea aparține culturii mondiale, nu îi aparține lui Putin. Rusa mea este limba iubirii, a înțelegerii, a speranței. Pentru mine acum este foarte important dacă am un eveniment public să vorbesc în această limbă.

– În cartea dumneavoastră citati din poemul celebru al lui Fiodor Ivanovici Tiutcev că ,,Rusia nu poate fi înțeleasă cu mintea, în Rusia nu poți decât să crezi”. În ce fel v-ați dori ca occidentalii să „creadă’’ în Rusia?
 – Am scris această carte să explic cititorilor occidentali acest război prin istoria Rusiei, prin istoria familiei mele. Ani de zile am încercat să citesc cărți scrise de așa-numiți experți ruși care le explicau cititorilor și politicienilor occidentali cum să construiască punți către Putin. Oamenii nu înțeleg Rusia, nu știu cum funcționează acolo, iar  aceștia sunt experți ruși? Din cauza acestor „experți”, suntem acum în această catastrofă. Suntem acum în acest război așa că eu am vrut să explic cititorilor occidentali cum funcționează Rusia și de ce a fost o mare greșeală să încerci să construiești punți către regimul lui Putin. Democrațiile occidentale trebuiau să construiască punți către tinerii care ieșeau în stradă să protesteze împotriva regimului ci nu către regim. Cui vrei să-i arăți solidaritate? 

Când toate națiunile au venit la Soci și, după ca rezultat, a doua zi după ce Olimpiada Jocurilor Olimpice s-a terminat, acest război a început prin anexarea Crimeei.

,,Președintele Statelor Unite ale Americii l-a primit pe criminal în Alaska pe covorul roșu”

– Credeți așadar că nu ar trebui să existe un dialog cu dictatorii? 
– Avem răspunsul în istorie. Nu e nimic nou. Puteai avea dialog cu Hitler? Da, democrațiile occidentale au încercat să vorbească cu Hitler. Care a fost rezultatul? Războiul. Dictaturile și dictatorii înțeleg doar o singură limbă: limba puterii. Ei nu înțeleg cuvintele, ei înțeleg doar faptele și acum, când acest război adevărat a început, pe 22 februarie 2022, atunci eram plin de speranțe și m-am gândit: în sfârșit democrațiile occidentale au realizat despre ce este vorba și vor ajuta; vor sprijini Ucraina să lupte împotriva armatei lui Putin; acest regim militar ar fi trebuit sprijinit prin oferirea de suficiente arme pentru a câștiga. Pentru că singura cale de a introduce democrația în Rusia este să înfrângi regimul în plan militar. Democrațiile occidentale au trădat Ucraina. 

Acum regimul lui Putin este la fel de puternic ca oricând, iar liderul țărilor democratice, președintele Statelor Unite ale Americii l-a primit pe criminal în Alaska pe covorul roșu. Acum este imposibil să răstorni regimul lui Putin pe cale militară în Rusia. Va rămâne pentru totdeauna până când tipul va muri și ne-a promis că va trăi 150 de ani. Așa că scopul meu personal acum este să trăiesc 151 de ani pentru că vreau să îl văd mort cel mai bun lucru ar fi să fie spânzurat. 

– În cartea apărută recent în România apare parabola stejarului și a trestiei: în fața furtunii stejarul rigid se frânge, salcia flexibilă rezistă. În relația cu Rusia, Europa e ca salcia,  adaptabilă, sau rigidă precum stejarul la care faceți referire?
– Întotdeauna este problema strategiei de supraviețuire. Ce ești dispus să sacrifici pentru demnitatea ta? Se pare că democrațiile europene înțeleg că pentru demnitatea lor trebuie să lupte cu Putin, dar pentru supraviețuirea lor, cine vrea un război? Nimeni nu vrea război. Hai să facem libertate. Hai să facem prietenie cu Putin. E același lucru, repetăm istoria celui de-al Doilea Război Mondial cu Putin. Democrațiile nu au nevoie de războaie deloc. Dacă statele democratice au unele probleme, ele pot întotdeauna să le rezolve prin negocieri. Dictatorii au nevoie de război mereu. Omenirea va avea războaie pe Pământ până când dispare ultima dictatură și atâta vreme cât există dictatură în Rusia, vom avea război.

– Credeți că fiecare om, ajuns la putere are în el o tendință de a fi dictator? 
– Nu știu ce este în interiorul altor oameni. Eu sunt sigur că nu sunt dictator. Eu iubesc oamenii, dictatorii urăsc oamenii. Pentru dictatori e normal să ucidă pe oricine doar ca să rămână încă o zi la putere. E o tipologie foarte specială de oameni. 

– Ce ați răspunde celor care spun că dictatorii, precum Nicolae Ceaușescu, în cazul României,  au “construit țara” și fără ei n-am avea ce avem azi?
– Suntem în epoca marii revoluții a omenirii, tranziția de la conștiința tribală la conștiința individuală. Conștiința tribală e atunci când oamenii se identifică cu tribul lor și nu au responsabilitatea de a decide ce e rău, ce e bine, pentru că au șeful care are responsabilitatea, și noi doar ne iubim țara, suntem patrioți. Ne iubim copiii, iar următorul pas în dezvoltarea ființelor umane e conștiința individuală. 

Doar eu decid ce e rău, ce e bine, și dacă văd că tribul meu, țara mea, poporul meu fac rău, eu voi fi împotriva tribului meu, împotriva țării mele, împotriva poporului meu. Majoritatea populației din Rusia doar trăiește în trecut. Ei au această conștiință arhaică tribală și cred că sunt înconjurați de alte triburi care ne urăsc și doar șeful nostru, președintele nostru, ne poate salva. Așa că suntem mereu în război. Nu noi am început războiul, triburile rele din jur vor să ne distrugă. Deci trebuie doar să ne apărăm pământul, țara, copiii, limba, cultura, pe Pușkin.

„Trăim în secolul XXI și această identificare prin pașapoarte, prin limbă, aparține trecutului”

– Ce caută nostalgia în viziunea lui Putin, cât și în mișcarea MAGA a lui Donald Trump?
– Da, deci o conștiință atât de primitivă a trecutului. Problema e cum să faci tranziția asta din conștiința arhaică la conștiința modernă. Există o singură cale: educație. De aceea cultura este inamicul numărul unu al fiecărei dictaturi. În sute de mii de școli în Rusia, în  fiecare școală pe perete ai portretul lui Lev Tolstoi, dar în Rusia niciun profesor nu ar pune lângă portretul lui Lev Tolstoi citatul lui  „Patriotismul este sclavie”. Nimeni. 

Pentru că scopul educației în toate școlile din Rusia, în dictatură, este să dezvolte sclavi, să dezvolte oameni patrioți, ceea ce înseamnă că vor apăra patria, dar în realitate nu vor apăra patria lor, ci regimul lor, care abuzează de patriotism. Acum e aceeași luptă a conștiinței tribale: „Să facem America mare din nou.” (n.r. Let’s Make America Great Again), dar împotriva conștiinței moderne contemporane, unde noi aparținem culturii mondiale.

De exemplu tu ești român, dar sunt români diferiți. Tu te identifici cu această țară sau te identifici cu cultura acestei țări? Sunt două moduri diferite de identificare.

– Este conceptul de dreptate universal sau depinde de cadrul cultural și politic al unei țări?
– Țara mea m-a declarat inamic. Aș fi fericit să îmi iubesc țara, dar țara mea mă urăște pentru că m-a declarat dușman. Deci cine are dreptate, eu sau țara mea? Eu cred că țara mea greșește.

Lupta mea este pentru demnitatea limbii mele, pentru demnitatea culturii mele și dacă văd că majoritatea oamenilor vorbitori de rusă sprijină acest război, sprijină crimele atunci da, ei sunt dușmanii mei pentru că eu sunt împotriva acestui război. Nu aparțin acestei majorități doar pentru că sprijină războiul și doar pentru că sunt rus. Există ruși diferiți. Există români diferiți. Există americani diferiți. Trăim în secolul XXI și această identificare prin pașapoarte, prin limbă, aparține trecutului. Suntem deja în viitor, unde te identifici cu tine însuți și nu cu alți oameni care doar vorbesc româna.

Mesaj pentru români

– Unde se situează România când vine vorba de recuperare după comunism, din punctul dumneavoastră de vedere?
– Dumneavoastră știți mai bine. Eu compar dezvoltarea României cu Rusia și de fiecare dată când vin în România văd dezvoltarea. Văd cum oamenii, dacă sunt liberi, se pot dezvolta. Pentru mine a fost foarte important ce s-a întâmplat în România anul trecut când Rusia a încercat să submineze democrația pe care o aveți, să vă submineze alegerile și democrația românească a avut suficientă putere să se apere. Este  grozav că puteți apăra asta. Oamenii liberi au dreptul și trebuie să se apere. Așa că faceți asta,  demonstrați vouă înșivă și lumii că sunteți democrați, că meritați să fiți o țară democratică.

– În carte spuneți că oamenii protestează când se simt umiliți. De ce credeți că românii care susțin extrema dreaptă s-au simțit umiliți?
– Trebuie să vă răspundeți voi la această întrebare: de ce unii români s-au simțit umiliți și au fost gata să protesteze și să lupte pentru demnitatea lor? Cred că acesta este cel mai frumos sentiment al ființei umane. E demnitatea mea și nu sunt pregătit să fiu umilit. Acesta e un pas uriaș. Poate e un pas mic pentru o persoană, dar un pas enorm pentru umanitate, pentru întreaga națiune română, că au putut ieși în stradă să-și apere demnitatea.

,,Lumea culturii în limba rusă va continua să existe și să se dezvolte online; ea offline nu e posibil să existe, acum”

– În ce fel oamenii s-au izolat rușii în ,,ghetourile internetului” în contextul războiului hibrid? 
– Internetul e doar un instrument cu care poți face orice vrei. Oamenii regimului care servesc regimului fac război, iar eu fac pace. Acum 100 de ani am avut aceeași catastrofă culturală în Rusia. Oamenii culturii au trebuit să emigreze. Acum avem aceeași situație pentru că e imposibil să respiri dacă faci cultură, trebuie să fii liber. Acum, dacă ești o figură a culturii și rămâi în Rusia, trebuie doar să cânți cântece patriotice sau să taci sau să emigrezi. Avantajul nostru, comparativ cu prima emigrație de acum 100 de ani, este că avem internet. 

Dacă trăiești cu limba rusă, dacă este importantă pentru tine și ai și un dispozitiv tu poți fi în mijlocul culturii ruse. Pentru mine internetul este lumea. Lumea culturii în limba rusă va continua să existe și să se dezvolte online; ea offline nu e posibil să existe, acum.  Internetul ne dă șansa să fim separați de blestemul teritoriului. E pentru prima dată în istoria Rusiei când avem această diferențiere. Teritoriul și cultura sunt separate. Și acum, datorită internetului, cultura ar putea exista fără teritoriu. Este șansa noastră.

– Credeți că în această viață vom vedea democrație în Rusia?
– Nu, nu cred asta. Sunt foarte pesimist. Șansa a fost când a început războiul împotriva Ucrainei. Sunt pesimist în acest sens, iar pentru mine e clar: dacă e imposibil să salvezi țara, trebuie să salvăm cultura, iar eu fac asta.

– V-a fost vreodată frică pentru viața pe care o aveți?
– Dacă ești o persoană publică, nu poți garanta securitatea. Și, bineînțeles, am primit multe amenințări, e-mailuri în rusă: „Șișkin e trădător. Moarte trădătorilor!” Ce ar trebui să fac? Să tac atunci? Care e sensul vieții mele? Eu doar voi face ceea ce trebuie să fac, să scriu, să predau, să vorbesc, să lupt pentru limba mea, să apăr demnitatea limbii ruse, a culturii în limba rusă. 

– Ce carte ați putea recomanda pentru publicul tânăr, dar nu numai,  ca să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc?
– Uitați, nu sunt naiv să cred că o carte ar putea schimba lumea sau ar putea opri războiul. Nicio carte nu poate opri războiul. Oamenii pot opri războiul. Deci nu există o carte care ar putea schimba oamenii, înțelegeți? Fiecare trebuie să-și găsească propria carte. Această carte o va schimba pe acea persoană. Totul e la nivel individual. Doresc cititorilor dumneavoastră să găsească o astfel de carte care le va schimba viața.