INTERVIU VIDEO Avocatul Poporului, atac la Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu. „Cred că e o chestiune de maximă gravitate” / Pentru ce îşi dă „cuvântul de onoare” Renate Weber

Avocatul Poporului, Renate Weber, respinge acuzațiile că ar fi făcut „o favoare PSD” atunci când a atacat la Curtea Constituțională ordonanța Guvernului privind reducerea cheltuielilor din administrație. Într-un interviu pentru HotNews, Weber spune că sesizarea nu are legătură cu jocurile politice, ci cu modul în care Guvernul a modificat zeci de legi printr-o singură ordonanță de urgență. 

„Aveți cuvântul meu de onoare: nimeni, niciodată, din tot spectrul politic, nu și-a permis să-mi ceară să fac sau să nu fac ceva”, afirmă Avocatul Poporului, într-un interviu în studioul HotNews, după ce în spațiul public au apărut speculații privind presupuse presiuni politice. 

Renate Weber respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut „o favoare PSD” prin sesizarea Curții Constituționale în cazul ordonanței privind reducerea cheltuielilor din administrație și insistă: 

„Dacă Guvernul vrea să modifice 34 de ordonanţe şi legi, fără vot în Parlament, la reprezentanții poporului, eu cred că asta este o chestiune de maximă gravitate pentru democrație și pentru stat de drept”. 

Mandatul lui Renate Weber la conducerea instituției Avocatului Poporului a expirat în iunie 2024, însă aceasta a rămas în funcție, deoarece legea prevede că titularul își continuă mandatul până la depunerea jurământului de către succesor. 

În interviul acordat HotNews, Weber spune că ar fi fost pregătită să predea funcția și susține că întârzierea numirii unui nou Avocat al Poporului arată „dezinteresul clasei politice” pentru această instituție. 

Numirea pentru această funcție a fost amânată recent, la propunerea PSD, care și-a exprimat nemulțumirea față de propunerea făcută în noiembrie anul trecut de USR –  în persoana Roxanei Rizoiu. 

Ce spune despre acuzația că a făcut o ultimă favoare PSD 

HotNews: Doamna Renate Weber, la finalul mandatului dvs. la Avocatul Poporului, aţi atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind reducerea cu 10% a cheltuielilor în administrație. Ați făcut o ultimă favoare pentru PSD?

Renate Weber: Dar de ce să fie asta o favoare pentru PSD? Că nu înțeleg. În primul rând, dacă vă uitați în conținutul sesizării noastre, nu ne-am atins exact de chestiunile care țin de reformă.

Lumea spune „ordonanța reformei în administrație”, dar, în realitate, prin ordonanța asta se modifică 34 de legi și alte ordonanțe. Unele din ele, fără nicio legătură cu administrația. Ce are codul rutier și condusul pe drumurile publice cu administraţia? Ce are codul civil și tranzacțiile bunurilor imobiliare cu administrația?

Sesizarea noastră către CCR e foarte amplă, dar primele două puncte sunt importante. Primul spune că, atunci când, printr-o lege, modifici 34 de alte acte normative, ai o problemă de securitate juridică. Și chiar aș invita oricare din cititorii dumneavoastră să facă o cercetare și să vadă unde, în Uniunea Europeană, un stat, un guvern, a mai făcut așa ceva. Nu o să găsiți nicăieri.

Al doilea punct este că, prin ordonanța de urgență, se afectează drepturi și libertăți, iar Curtea Constituțională a dat nenumărate hotărâri prin care a spus că acest lucru nu-i posibil. Întotdeauna e nevoie de o lege în Parlament care să urmeze procedurile legale firești.

În sesizare, noi am invocat zeci de decizii ale Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Adică nu sunt niște idei care ne-au venit nouă, aşa, ca să facem rău clasei politice în general. 

De ce nu a atacat și „ordonanța-trenuleț” a Guvernului Ciolacu 

– Dumneavoastră spuneți că ordonanța privind reducerea cu 10% a cheltuielor în administrație modifică mai multe legi și restrânge unele drepturi. Şi, din ce spuneţi, astea sunt motivele pentru care ați atacat-o la Curtea Constituțională. Dar, în alte cazuri, unde aţi fi putut folosi aceleași argumente, nu le-ați folosit. Un exemplu este Ordonanţa Trenuleţ, dată de Guvernul Ciolacu, care, la fel, restrângea anumite drepturi și modifica, deodată, mai multe legi. E o dublă măsură?
– Întotdeauna Avocatul Poporului este cel care apreciază dacă este cazul sau nu să atace la Curtea Constituțională una din ordonanțele pe care le dă guvernul. Nu este rolul instituției să atace toate ordonanţele. Dacă vreți să-i spuneți dumneavoastră dublă măsură…. Eu i-aș spune apreciere de moment, de fiecare dată.

– Explicaţi-ne de ce atunci nu aţi atacat-o!
– Că atunci aşa am considerat, deși noi am fost direct afectați de acea ordonanţă. Instituția noastră a suferit. Dar nu am atacat.

Dar, acum 5-6 săptămâni, am atacat ordonanța care vorbea de neplata primei zile de concediu medical. Asta dacă tot vorbiți de PSD – ordonanţa chiar era un fel de copilul PSD-ului, că emana de la Ministerul Sănătății. Deci în niciun caz acţiunile noastre nu au legătură cu scena politică. Să știți că deciziile nu le iau eu în toiul nopții. Discut cu colegii mei şi luăm o decizie, chiar dacă ştiu că apoi eu voi fi acuzată în public de tot felul de lucruri. Sigur că, în cele din urmă, decizia este a mea, dar este după ample, ample discuții.

Pe de altă parte, să știți că este profund nedrept ca instituția aceasta să fie redusă doar la acest aspect, atacul unor legi şi ordonanţe la CCR. E nici 10% din activitatea noastră. Rolul nostru, ca al oricărui Ombudsman din lumea aceasta, este să apărăm drepturile persoanelor în raporturile lor cu administrația.

Ce spune despre activitatea instituției 

– Avocatul Poporului este singura instituție care poate bloca ordonanțele de urgență…
– Nu le poate bloca. Ele intră în vigoare și produc efecte. Vă dau un exemplu. În 2022, când Rusia invadat Ucraina, imediat după aceea, guvernul de la acea dată a dat repede de tot o ordonanță prin care a anulat punerea în transparență publică a unor acte normative. Și, din felul în care era formulată acea ordonanță de urgență, ne-am dat seama că nu e bine, că de fapt nu se va referi numai la chestiunile care țineau de înarmare, de război. Ci se va referi la absolut toate actele normative. Am atacat-o la Curtea Constituțională repede. Suntem în 2026, încă nu are termen fixat. Ea produce efecte. De aia, ce vedeți dumneavoastră mai nou, în transparență, în ultima vreme, durează câteva zile. Nu mai sunt alea 30 de zile și cu dezbaterile frumoase, așa cum prevedea legea.

Deci noi nu putem să blocăm ordonanțele de urgență și nici ordonanțele simple. Și nici legile pe care le atacăm. Singurele pe care le putem într-adevăr bloca, sunt legile înainte de promulgare. 

Şi atunci întotdeauna te aștepți la CCR să se dea termene cât mai scurte, ca să se pronunțe într-un fel sau altul. Avem o obiecție care are deja 5 luni de zile de amânare la CCR. Deci, Curtea Constituțională nu este obligată deloc să dea termene mai scurte pentru că ar exista vreo sesizare de la Avocatul Poporului. Ea merge conform calendarului său.

S-a întâlnit cu Sorin Grindeanu? 

– Iar în ce privește contestarea ordonanțelor nu e obligată să dea termene deloc.
– Deloc. A da termene este o chestiune care stă întotdeauna în pixul președintelui sau președintei Curții Constituționale.

– În contextul în care ați formulat contestația la ordonanţa de reducere a cheltuielilor, a apărut informația că v-aţi întâlnit înainte cu Sorin Grindeanu…

(râde)

– De ce râdeți?
– Pentru că toate speculațiile astea sunt atât de jenante. Atât de mult s-a căutat de-a lungul timpului să mă pună pe mine în legătură cu cineva. Aveți cuvântul meu de onoare: nimeni, niciodată, din tot spectrul politic, nu și-a permis să-mi ceară să fac sau să nu fac ceva. Nici față-n față, nici la telefon, nici nimic.

Singura dată când într-adevăr am primit un telefon, poate pentru că exista o amiciție politică anterioară, a fost de la Ludovic Orban, când era premier. Într-o seară, el a dorit să dea 30 de ordonanţe de urgenţă. Și atunci m-a sunat și mi-a zis: „Renate, hai să ne vedem să-ți explic eu ce-i cu astea”. „Bine, sună-mă și, dacă putem, ne vedem în weekend.” Nu m-a mai sunat, nu ne-am văzut. Deci pot să afirm clar că nimeni niciodată din tot spectrul politic nu mi-a cerut nimic.

„O chestiune de maximă gravitate pentru democrație și pentru stat de drept”

– Reforma administrativă urmează să genereze economii de 2,2 miliarde de lei…
– Și le va genera. Până o să ajungă pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională, cred că se va putea evalua și impactul pozitiv, și impactul negativ al acestei ordonanțe.

Eu vreau însă să vă spun altceva. Și o să vedeți că o să vină o vreme când viața ne va da dreptate.

Dincolo de chestiunile de fond pe care noi le-am semnalat acolo, problema cea mai mare este afectarea securității juridice. Dacă Guvernul vrea să modifice 34 de ordonanţe şi legi, fără vot în Parlament, la reprezentanții poporului, eu cred că asta este o chestiune de maximă gravitate pentru democrație și pentru stat de drept. Să dea Domnul să nu am eu dreptate și să nu vină ziua aceea în care să-mi dați dreptate.

Cum îi răspunde vicepremierului Oana Gheorgiu 

– Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, la RFI: „Societatea în ansamblul ei rezonează cu aceste măsuri și o cerere care vine din spațiu public, de la oameni”.
– Poate-mi spuneți și mie de unde are doamna Gheorghiu date că societatea rezonează. A făcut cineva un sondaj de opinie? Domnule, eu am clădit societatea civilă în țara asta. În 1990, am pus bazele primelor organizații de drepturi ale omului, care mai există și astăzi. Deci eu știu ce înseamnă societatea civilă, știu câtă putere are societatea civilă, cât poți să faci sau să nu faci, să schimbi sau să nu schimbi.

Eu, când am acceptat funcţia de consilier la Cotroceni, la președintele Băsescu, am făcut-o pentru că fiica mea m-a împins de la spate și mi-a spus: „Hai, mami, de atâți ani tot încerci să schimbi lucrurile din afară, din exterior. Încearcă și din interior”. În afară de experiență, n-am reușit să obțin nimic altceva. Dar a fost o experiență bună, interesantă.

Îl contrazice pe Bolojan 

– Premierul Ilie Bolojan spune că este prima dată în ultimii trei ani când exercitaţi această prerogativă de a contesta la CCR o ordonanţă de urgenţă…
– L-am citit și eu pe premierul Bolojan. Nu am pretenția ca el să aibă timp să se uite pe site-ul avp.ro, dar trebuie să aibă consilieri care să facă asta. În ultimii trei ani, am avut 11 sesizări la CCR. Plus două anul acesta. De când sunt eu în această funcţie au fost 52 de sesizări la Curtea Constituţională.

Şi știți ce am mai avut? 11 recursuri în interesul legii la Înalta Curte, deoarece uneori sunt afectate drepturi prin practica judiciară neunitară. Cred că sunt 8 sau 9 pe care le-am câştigat. Câtă lume ştie de astea? Știe Înalta Curte, oamenii care ne–au trimis petițiile. 

În rest, oamenii ne trimit şi astăzi petiţii privind anularea alegerilor. Într-o primă fază, am avut petiţii prin care ni se cerea să intervenim şi să cerem anularea, apoi să cerem anularea anulării. De fiecare dată, am spus foarte clar: nu intră în competenţele acestei instituţii. 

Dar lumea e nemulţumită de multe lucruri. Ştiţi câte solicitări primim să atacăm hotărâri judecătoreşti la CCR? Pot să mă supăr că oamenii nu cunosc legea? Nu, aşa că le explicăm mereu frumos, aproape că le dăm consultanţă juridică.

De ce spune că a rămas în funcție 

– Sesizarea aceasta a fost şi un prilej pentru ca românii să-şi aducă aminte că mandatul dumneavoastră expira în iunie 2024…
– Eu mi-am adus aminte în fiecare zi că mandatul, sigur că da, s-a încheiat. Numai că legea de organizare a instituției Avocatul Poporului prevede, la articolul 8, alineatul 4: în mod expres mandatul continua până când următorul Avocat al Poporului depune jurământul.

– Și dumneavoastră cum vă explicați faptul că, din iunie 2024, ați rămas în instituţie? Din interes sau din dezinteres?
– Din dezinteres față de instituție. Categoric. Ombudsmanul din Grecia e şi el în situaţia mea, doar că el e de doi ani şi jumătate. Eu zic că este dezinteres pentru această funcție și pentru ce face ea. Nu e o funcție cu bani, nu facem achiziţii, nu reprezentăm o miză. Problemele oamenilor obişnuiţi nu interesează foarte mult clasa politică. De pildă, noi acum primim foarte multe petiţii pe pensii, recalculări.

„De ce nu a făcut USR imediat o numire?”

– USR este interesat de numirea noului Avocat al Poporului…
– Staţi puţin! De când e USR în Parlament? Coaliţia s-a format acum aproape un an. De ce abia acum? Au făcut o negociere politică, s-au înţeles ce posturi şi funcţii revin fiecăruia, iar Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au căzut la USR. De ce n-au făcut imediat o numire? Eu mă așteptam să facă asta imediat şi să înceapă procedurile în Parlament.

CNCD-ul, de exemplu, nu mai funcționează din decembrie, fiindcă nu mai au cvorum. Mi se pare din cale-afară! În condițiile în care au foarte, foarte multe dosare pe rol.

Deci nu-mi reproșați mie, întrebați aici liderii care ar fi trebuit să se ocupe de aceste instituții imediat ce ele au fost negociate.

– Începând de acum 2 ani, ați văzut că mandatul se apropie de final. Au existat discuții politice?
– Să înţelegem un lucru. Eu n-am venit pe filiera PSD. Eu am venit prin ALDE. Dacă nu era Călin Popescu Tăriceanu, eu n-aș fi fost probabil niciodată Avocatul Poporului. Deci nu încercați să mă alăturați PSD-ului! ALDE era atunci într-adevăr în coaliție cu PSD. Dar funcția, aşa cum acum e la USR, atunci era la ALDE. PSD nu era aşa interesat de instituţia asta, credeţi-mă.

– Dumneavoastră, ați fi fost pregătită să predați ştafeta?
– Sigur că da. Absolut. Eu mi-am făcut chiar și un plan cu privire la ce anume ar trebui să comunic viitorului Avocat al Poporului. Deciziile vor fi ale viitorului Avocat al Poporului, dar să știe ce am făcut noi, pentru că aș vrea ca niște lucruri pe care le-am demarat să poată continua mai departe.

De ce spune că instituţia Avocatul Poporului nu e politizată

– Există însă o percepție publică, potrivit căreia instituția Avocatului Poporului este politizată. Cum vă explicați dumneavoastră asta?
– Tocmai pentru că lumea nu se uită deloc la activitatea instituției ca atare. Oamenii din România, din păcate, nu intră pe site-ul nostru să vadă cât de mult punem acolo din activitatea noastră.

Însă, atunci când este vorba de legi, ordonanțe de urgență, orice ai face este privit în cheie politică. Dacă faci ceva, îi superi pe unii; dacă nu faci, îi superi pe alții. Aș fi vrut foarte mult ca și alte instituții să poată să atace măcar ordonanțele de urgență la Curtea Constituțională.

Deci percepția vine numai și numai dintr-o analiză extrem de superficială a activității noastre, adică din focusarea numai și numai pe o activitate, şi nu pe toate celelalte lucruri pe care le face.

– Percepţia asupra politizării Avocatului Poporului aduce şi neîncrederea oamenilor.
– Și asta este un lucru pe care eu l-am semnalat Parlamentului în rapoartele noastre și le-am spus că atât timp cât ei înșiși, parlamentarii, vor avea un discurs care să afecteze instituția, vor afecta implicit beneficiarii activității noastre. Adică oamenii obișnuiți din țara asta și care au nevoie de această instituție. Și dacă eu le-am atras atenția, ce?