INTERVIU VIDEO „Metoda de ne-negociere nu a dat roade”. Premierul propus de PNL-USR-UDMR are o provocare pentru preşedinte şi pentru partide

„Cred că România merită ceva mai mult”

HotNews: Domnule Siegfried Mureşan, dumneavoastră credeți că o să fiți premierul României?
Siegfried Mureşan: Obiectivul meu este ca România să fie bine guvernată în următorii ani, până la alegerile parlamentare din 2028, dar și după aceea. Nu cred că Sorin Grindeanu ar guverna bine România dacă ar fi să fie prim-ministru. Și, de aceea, noi, Partidul Național Liberal, împreună cu USR și cu UDMR, am spus că trebuie să facem o ofertă serioasă pentru ca preşedintele României să aibă de ales între Sorin Grindeanu și un alt candidat. 

Ce înseamnă Sorin Grindeanu prim-ministru al Guvernului României? Am văzut în ianuarie 2017. Rezultatul a fost că a trebuit să ieșim în stradă la proteste 2 ani de zile. Mi-aduc aminte și acum când am fost la proteste și în București, și la Sibiu, și în multe alte orașe ale țării în acei 2 ani. Deci, cred că Sorin Grindeanu prim-ministru ar fi o veste rea pentru România și cred că România merită ceva mai mult. 

– Dar Siegfried Mureşan premier e o veste verosimilă?
– Păi, în primul rând, știm care sunt urgențele țării, știm că finalizarea programului… 

– Nu înțeleg de ce evitați să-mi dați un răspuns cu „da” sau „nu”…
– Repet, Partidul Național Liberal, împreună cu USR și UDMR, m-au propus pe mine. Decizia privind desemnarea este la președintele României. El poate să-l desemneze pe Sorin Grindeanu sau poate să mă desemneze pe mine. Acestea sunt cele două propuneri pe care le are în momentul de față pe masă. Alegerea e a dumnealui.

„Dacă domnul Grindeanu spune că ia ceva în serios nu înseamnă că aşa e”

– Sorin Grindeanu a spus miercuri că semnează orice acord politic, dacă-i este adus. Unde e acordul?
– Nu credem că l-ar lua în serios.

– Păi, a zis că-l ia în serios…
– Eu nu cred. Dacă domnul Grindeanu spune că ia ceva în serios nu înseamnă că aşa e. Vă spun în mod transparent care este situația: în urmă cu o săptămână, Partidul Național Liberal, alături de USR și UDMR, au mers la negocieri cu PSD pentru acel acord. 

PNL-USR-UDMR, fiind partidele care în momentul de față sunt responsabile la guvernare, știu ce e de făcut pentru țară și au mers cu un pachet de măsuri concrete. PSD-ul nu a fost dispus să accepte niciuna dintre măsurile necesare pentru țară. Doar vorbă goală. Cum că facem să fie bine, să nu fie rău. Ca atare, noi știm că domnul Grindeanu nu vrea să ia măsurile necesare pentru țară. Nu a fost dispus să și le asume săptămâna trecută. 

Săptămâna aceasta, în joacă, în vorbă, Sorin Grindeanu, care ne-a trădat încrederea, care a dărâmat guvernul din care partidul său a făcut parte, a spus „să vină cu foaia, că o semnez”. 

În momentul de față, Sorin Grindeanu ne transmite că, pentru el, un acord nu este decât o foaie fără valoare, la fel cum a fost și acordul de coaliție de până acum. De aceea, înainte să credem, avem nevoie de un angajament mai ferm, serios, din partea PSD-ului pe acest acord, asumat în termeni concreți de ei, nu doar o foaie cu câteva generalități. 

„Sorin Grindeanu s-a opus deja o dată. Ne e teamă”

– Spuneţi că PSD nu a fost de acord cu măsuri pe care dumneavoastră le-ați propus. Vă rog să ne spuneţi tot ce nu a acceptat PSD.
– În primul rând, încheierea PNRR-ului este o chestiune de săptămâni, nu de luni. Este esențial să finalizăm reformele necesare absorbției tuturor banilor din PNRR. Legea salarizării unitare, digitalizarea ANAF. 

– Şi PSD se opune acestor reforme?
– I-am văzut inclusiv pe legea salarizării unitare. Nu au fost niciodată convingători în favoare. Mai e Codul urbanismului… Sunt câteva ținte și jaloane care fiecare valorează, în negocierile cu Comisia Europeană, între 700 și 970 de milioane de euro. În total, cam 4 miliarde de euro pentru care încă trebuie să ne legiferăm reformele.

După aceea, măsurile ce privesc implementarea rapidă a programului SAFE. Dacă mi-aduc aminte, domnul Grindeanu a contestat la un moment dat o parte din programul SAFE la Curtea Constituțională. 

– Totuşi, programul SAFE a intrat în linie dreaptă.
– Dar oamenii și-aduc aminte de această sezizare la Curtea Constituțională. Ca atare, programul a intrat în linie dreaptă în ciuda PSD-ului, nu datorită PSD-ului. 

– Dar nu mai putem spune că acum se opune.
– S-a opus deja o dată. Ca atare, ne e teamă că se vor mai opune încă odată, dacă nu se asumă în mod scris că îl vor implementa.

Mai putem vorbi de reforma administrației publice, de sectorul energetic. Noi vrem un audit în administrația publică, pentru a şti exact dacă sunt drenați bani în administrația publică, în marile companii de stat, în sectorul energetic. 

Noi vrem să modernizăm, reformăm, eficientizăm aceste structuri ca ele să funcţioneze pentru cetăţean. Iar PSD e clar că dorește să conserve structuri vechi ale trecutului, disfuncționale, și că nu își asumă reformă în aceste domenii. 

„Negocierea bazată pe principii cred că poate reuși și aici”

– Președintele Nicușor Dan are acum de ales între dumneavoastră şi Sorin Grindeanu. Cu ce considerați că sunteţi dumneavoastră mai bun decât Grindeanu?
– În primul rând, cu privire la urgențele României în perioada următoare. Acestea sunt exact domeniile în care eu am responsabilitate de mulți ani de zile la nivel european în Parlamentul European. De pildă, în cazul PNRR, am fost unul dintre cei trei europarlamentari responsabili de negocierea și adoptarea legislației la nivel european pentru PNRR-urile tuturor statelor membre.

– Sunteți negociatorul șef pentru bugetul multianual al Uniunii Europene. Se negociază altfel la București decât la Bruxelles?
– Da.

– Şi, cu abilitățile de negociator la Bruxelles, puteţi fi negociator la Bucureşti?
– Răspunsul este da. Fiindcă negocierea bazată pe principii cred că poate reuși și aici. În Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord, pentru a forma majorități, negociem adesea sute de ore. 

Aici, vedem că cei care au crezut că medierea, că rolul de mediator echidistant se poate exercita într-o oră nu au reușit să formeze un guvern. Ca atare, cred că, pentru a reuși în sfârșit să formăm un guvern, este necesară o negociere serioasă, de zeci de ore dacă e nevoie, între partidele parlamentare, cu participarea președintelui României. Deci, metoda aceasta de ne-negociere în care s-a stat maximum o oră nu a dat roade.

„Negocieri scurte, doar despre punerea oamenilor pe funcții, și au arătat limitele”

– Este o invitație pe care o adresați partidelor și președintelui?
– Da. Consultarea partidelor parlamentare este o etapă explicit prevăzută în Constituție. Cred că trebuie să fie luată în serios de toți participanții și cred că ar fi foarte bine să avem mai multe consultări formale cu toate partidele parlamentare în perioada următoare. Mai multe ore dacă e nevoie pentru a găsi o soluție.

Și cred că aceste consultări trebuie să pornească de la măsurile pe care un viitor guvern trebuie să le ia, de la urgențele României. Cred că ne blocăm dacă aceste discuții pornesc mereu de la funcții și punerea oamenilor pe funcții. 

Cred că partidele, cu sprijinul președintelui, având în vedere rolul de mediator pe care domnia sa îl are, trebuie să încerce să ajungă la un numitor comun privind ceea ce trebuie făcut la guvernare. Şi apoi, pe acea bază, după ce există un numitor comun, să încerce să genereze și o majoritate parlamentară. 

Repet, negocieri scurte, doar despre punerea oamenilor pe funcții, și au arătat limitele. Deci, da, experiența negocierilor serioase la nivel european poate fi utilă, relevantă și ne poate ajuta să depășim blocajele de pe scena politică din România.

„Răzgândirea reală privind guvernarea a fost la domnul Grindeanu”

– Românii au auzit din partea PNL şi a lui Ilie Bolojan, încă de la moţiunea de cenzură, că PSD, pentru că a dărâmat Guvernul, poartă responsabilitatea de a pune ceva în loc. PSD era chemat la guvernare de către PNL. Acum însă nu mai este lăsat la guvernare de către același PNL.
– Hai să ne aducem cu toții aminte tot ceea ce a spus Partidul Național Liberal în această perioadă și vom vedea că nu sunt contradicții. Dimpotrivă. Imediat după moțiunea de cenzură, PNL a spus că nu va mai forma nicio coaliţie cu PSD, nu mai avem încrede în ei. Am votat această decizie şi nu o vom schimba.

Apoi, după ce PSD şi AUR au depus o moţiune împreună au cooperat în mai multe episoade în Parlamentul României. Aşadar, aveau o majoritate în Legislativ. Aşa că am spus: există o majoritate, iar noi respectăm voinţa majorităţii.

Noi, alături de USR şi UDMR, am văzut pe 5 mai (ziua moţiunii prin care a căzut Guvernul Bolojan – n.r.), că nu am avut majoritate. Majoritatea a avut-o binomul PSD-AUR. E firesc să vedem dacă sunt capabili să guverneze țara și de aceea am spus că invităm să guverneze țara. Am văzut, între timp, două luni de blocaj. Şi am mai văzut că această majoritate este o una doar distructivă, dar nu poate pune nimic în loc pentru români. 

De aceea am spus că, de vreme ce ei fie nu pot, fie nu vor, suntem dispuși noi să venim cu o propunere. Răzgândirea reală a fost la domnul Grindeanu, care, timp de două luni, nu a vrut să fie premier, iar acum, dintr-o dată, își dorește să fie premier. Asta fiindcă a văzut că Adrian Veștea a eșuat și speră că, fiind a doua desemnare, toți parlamentarii se vor teme de dizolvarea Parlamentului și de alegeri anticipate, aşa că îl vor vota pe el vesel prim-ministru.

Dacă știe că are o majoritate, să se lase votat de AUR, SOS şi POT, dar nu va deveni prim-ministru cu voturile Partidului Național Liberal, printr-un cerc în alb, fără să se angajeze că face ce trebuie pentru România. 

– Dar de ce, cu două luni înainte, era chemat să devină premierul României?
– Dar nu am spus niciodată că îl vom vota. Am spus întotdeauna că are o majoritate cu AUR, să-și pună majoritatea la lucru și să guverneze țara. Noi nu am spus niciodată că îl vom vota prim-ministru! Noi nu am spus niciodată, după moţiunea de cenzură de pe 5 mai, că l-am vota pe Sorin Grindeanu prim-ministru. Niciodată.

„Vedem că a da încredere PSD este o greșeală”

– Unde s-au blocat negocierile acum?
– Există o diferență fundamentală între PSD și PNL. PSD dorește să revină repede pe funcții, fiindcă miniştrii lor au plecat, secretarii de stat nu mai sunt, prefecții nu mai sunt. Singurul care e bine-mersi pe funcție e președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. 

Ei au ieșit la guvernare ca să genereze căderea guvernului, în speranța clară că vor reveni în următoarele săptămâni. Nu s-au așteptat să existe două luni de blocaj. Aşa că există o nervozitate în PSD şi, evident, o nemulţumire faţă de preşedintele lor de partid, care e singur pe funcţie. Şi care, să nu uităm, a luat PSD de la 23% şi l-a adus la 13%, cât are acum în sondaje.

Un astfel de partid este unul neliniștit. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care ei au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Acesta e un partid care se înjumătățește. PSD-ul întotdeauna a fost populist și a fost întotdeauna puțin antieuropean.

– Dacă PSD-ul dintotdeauna a fost populist şi antieuropean, aș vrea să vă întreb pe ce listă ați fost ales dumneavoastră deputat european?
– PSD-ul a fost întotdeauna populist și puțin antieuropean. Am văzut gloria în anii 2017-2018, când, sub conducerea lui Liviu Dragnea, au atacat instituții europene, valori europene, au atacat Justiția, au atacat statul independent. Au spus, după aceea, că s-au corectat. Au pretins că sunt partid pro-european.

– Și PNL a crezut câtă vreme au făcut o alianță ulterioară.
– Exact. Conducerea Partidului Național Liberale a decis să dea crezare atunci. Acum vedem că vorbele spuse de ei atunci nu au însemnat nimic. Şi vedem că a da încredere PSD-ului este o greșeală.

– Dar, de la Liviu Dragnea până acum, au trecut opt ani. V-a luat mult timp să vă daţi seama de asta?
– Încerc să spun că n-au fost serioși, au fost antieuropeni, după care au spus că vor să facă o construcţie pro-europeană. Și Conducerea de atunci a PNL a vrut să le dea o șansă. A fost o greșeală. 

Îi vedem că revin, de ori câte ori au ocazia, la obiceiurile din epoca Liviu Dragnea și vedem că – și vă spun încă o dată – PSD-ul este un partid populist și, în parte, antieuropean.

„PSD şi PNL împreună nu se mai poate”

– Ce înseamnă „guvern de armistițiu”? Este o formulare a premierului Ilie Bolojan…
– Domnul Ilie Bolojan este, în momentul de față prim-ministru al Guvernului interimar. Guvernul a căzut pe 5 mai. Am văzut două încercări eșuate ale președintelui României de a desemna un candidat capabil să formeze o majoritate. Ca atare, premierul interimar se află acum în situația de a gestiona țara și vede presiunea sub care suntem, vede că trebuie să adoptăm reforme necesare în PNRR și, responsabil fiind, spune: haideți să căutăm o soluție care să poată administra țara! 

Poziționările politice diferite sunt evidente, dar Ilie Bolojan este și acum, cum a fost mereu, responsabil. Şi cere să încercăm să ajungem la un numitor comun și să vedem cum putem instala un guvern pentru a face ceea ce e nevoie pentru România. Haideți să ne așezăm la masă, haideți să avem un armistiţiu. Să nu pierdem bani europeni, că pierd oamenii dacă PSD se opune reformelor. De aceea, logica în care premierul interimar a făcut această declarație este o logică bazată pe responsabilitatea față de țară.

– Păi, e lesne de observat că s-a mai aşezat la masă de câteva ori. De ce ar fi de data asta altfel?
– Oamenii așteaptă un guvern, așteaptă o soluție. Nu va fi un guvern al PNL cu PSD, dar trebuie să vedem dacă ne înțelegem pe prioritățile pentru țară, dacă ei sunt dispuși să susțină un guvern PNL-USR-UDMR sau dacă ei sunt dispuși să își asume ei aceste priorități. Noi căutăm soluții, fiindcă noi înțelegem că țara ar trebui să aibă un guvern, dar credem că țara ar trebui să aibă un guvern bun.

– S-a propus o rotaţie la guvernare, între PNL-USR-UDMR şi PSD. Cine începe primul?
– Vă explic ce e bine pentru țară, ce dorim noi și ce vrea PSD-ul. PSD-ul vrea să se întoarcă la resurse, să-și pună oamenii pe funcții, cu Sorin Grindeanu prim-ministru, să fie pus la guvernare de noi cu voturile noastre și să fie în situația în care PSD-ul să decidă, până la finalul legislaturii, dacă rămâne la guvernare sau dacă pleacă la un moment dat.

Dacă PSD va simţi că peste un an jumate este avantajat de rămânerea la guvernare, sunt absolut convins că va încălca orice protocol care ar avea o prevedere privind rotația premierilor. Suntem absolut convinşi că Sorin Grindeanu va face ceea ce-l avantajează pe el. Adică, va convoca din nou un congres PSD manipulativ, ca să-și întrebe baza: să plecăm sau nu de la guvernare? Și, dacă baza partidului va spune că nu vrea să plece, sunt absolut convis că premierul Grindeanu va ieşi şi va spune că el ar vrea să plece, dar poporul PSD-ist nu îl lasă.

Ca atare, dacă PSD se instalează la Palatul Victoria, nu avem încredere că, peste un an și jumate, conform unui acord, ar pleca. Noi nu i-am putea da jos decât printr-o moțiune cu AUR, ceea ce nu vrem să facem, fiindcă noi nu suntem ca PSD-ul.

Vor pleca de la guvernare doar dacă au prăduit țara! Şi o vor lăsa cu un deficit mare, cum ne-a lăsat și Marcel Ciolacu acel 9,3% în anul electoral. Deci ei vor pleca de la guvernare doar dacă simt că lasă țara într-o situație mai dificilă și ne cheamă pe noi să luăm o serie de măsuri în an electoral, care să ne coste politic. Nu vom participa la această șaradă.

De aceea, PSD şi PNL împreună nu se mai poate. Soluţiile sunt guvern PNL-USR-UDMR sau guvern minoritar PSD, susținut de noi doar la votul de învestitură și doar dacă își asumă urgențele pentru țară. În a doua parte a mandatului.

– Deci dumneavoastră spuneţi că nu aveţi încredere în niciun acord pe care l-aţi putea semna cu PSD pentru sigur el vafi încălcat. În acelaşi timp, le cereţi celor de la PSD să aibă încredere. Cereţi încredere, dar nu oferiţi încredere…
– Nu. Le cerem oamenilor să se uite la ce s-a întâmplat în ultimul an. Întotdeauna, cel mai bun indicator pentru ce va face un om în viitor este ce a făcut un om în trecut. Nu sunt vorbele pe care le spune. Iar în ultimul an PSD a spus că vine la guvernare alături de noi, după care au dat jos acel guvern. Premierul Bolojan a guvernat strict pe baza protocolului coaliției și a programului de guvernare. PSD s-a opus, nu și-a respectat angajamentele din programul de guvernare și a dat jos guvernul. Cred că noi avem motive întemeiate să nu mai avem încredere în PSD. PSD-ul nu are niciun motiv să nu mai aibă încredere în Ilie Bolojan.

Despre Rareş Bogdan: Nu ajută PNL

– În acest context, PNL se preocupă și de niște schimbări la nivel intern: înlocuirea lui Rareş Bogdan de la șefia delegației române din cadrul PPE. De ce?
– Nu îl voi critica în niciun fel pe colegul Rareş Bogdan, dar în democrație e firesc să mai existe și schimbări, iar Daniel Buda (înlocuitorul lui Rareş Bogdan, n.r.) este un coleg experimentat și cred că va fi un bun șef al delegației noastre.

– Dar de ce acum?
– A fost o alegere transparentă, democratică, pe care colegii au luat-o după șapte ani de activitate a lui Rareş Bogdan. A fost un lucru pe care l-am discutat înainte și în Biroul Permanent Național al Partidului Național Liberal, unde colegii șefi de filiale au spus în unanimitate că susțin această schimbare la conducerea delegației, dar, repet, ea s-a produs săptămâna aceasta prin voința majorității europarlamentarilor.

– Cu toate că europarlamentarul Rareş Bogdan este cel care poate sta la masă cu preşedintele României, într-un context care ar poate ar ajuta PNL, nu?
– Nu. Nu ajută PNL.

„Avem câteva semne de întrebare, dar respectăm deciziile judecătorilor”

– Cum aţi înţeles deciziile Tribunalului, aţi făcut Congresul degeaba?
– Noi am avut un Consiliu Naţional al PNL vineri, 19 iunie, la care am luat mai multe hotărâri: să modificăm statutul partidului, să convocăm un congres care a avut loc duminică, 21 iunie. O decizie luată de judecători nu poate produce niciodată efecte retroactive. Ea, ca atare, se aplică pentru viitor. De aceea, Congresul PNL nu a fost invalidat. Iar la acel congres am ales o nouă conducere, care este pe funcţie.

Sigur, am remarcat și noi că prima plângere a fost depusă la Tribunalul Ilfov. Nu am prea înțeles de ce, de vreme ce sediul central al PNL este în București. Am remarcat că, la Tribunalul București s-au făcut șase completuri de judecători pentru a judeca chestiuni ce țin de partidele politice, astfel încât doar un număr mic din cei peste 100 de judecători de la Tribunalul Bucureşti mai are dreptul să judece chestiuni ce țin de partide. Am văzut că această decizie s-a luat la două zile după congres. Avem și noi câteva semne de întrebare, dar respectăm justiţia şi deciziile pe care judecătorii le iau.

– CSM v-a acuzat pe dumneavoastră de „atacuri absolut inacceptabile la adresa instanţelor”…
– Nu există nicio bază serioasă pentru a ne acuza de atacuri inacceptabile. Un atac la adresa justiției este când cineva refuză să pună în aplicare o decizie. Or, noi am spus că acceptăm deciziile.

Ironie la adresa președintelui

– Cine e sistemul?
– Cred că cel mai bine îl întrebăm pe şeful sistemului. Eu nu sunt în măsură să răspund la aceste întrebări.