Într-unul dintre cazurile judecate, judecătoarea Moroșanu a respins perchezițiile informatice ale DNA privind conversațiile dintre Coldea și omul de afaceri chinez din afacerea Shanghai
O pistă urmărită de DNA, care n-a mai putut ajunge în dosar, au fost convorbirile dintre Florian Coldea și chinezul Wang Yan, care își pierduse cetățenia română după ce SRI l-a considerat pericol pentru siguranța națională a României. „Ingerința în dreptul la viață privată a suspectului Wang Yan ar fi excesivă, iar aspectele indicate de procuror pot fi probate cu alte mijloace de probă”, a argumentat judecătoarea Moroșanu.
Judecătoarea Raluca Moroșanu a fost judecătorul de drepturi și libertăți într-un dosar în care era cercetat Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, scrie site-ul Gândul. Florian Coldea a fost acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani.
Procurorii au cerut instanței, în iunie 2025, să aprobe percheziții informatice în cazul a două persoane Mihai Guțanu, denunțător al lui Coldea, și omul de afaceri chinez Wang Yan, care a fost implicat în cazul Shanghai.
Judecătoarea Raluca Moroșanu a admis percheziția informatică în cazul suspectului Mihai Guțanu, însă pe cea a lui Wang Yan a respins-o considerând că este „neîntemeiată”.
„Ingerință în dreptul la viață privată al persoanei”
În documentul citat de Gândul, în care își motivează decizia, judecătoarea spune că „infracțiunea la care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, aceea de mărturie mincinoasă (…) nu justifică, în concret, producerea unei asemenea ingerințe în dreptul la viață privată al persoanei.
Wang Yan a fost audiat de DNA, după ce afaceristul Cătălin Hideg, denunțătorul în dosarul Coldea-Dumbravă, a spus că Yan i-a făcut legătura cu Coldea.
Potrivit procurorilor, Wang Yan a făcut mai multe afirmații „vădit nereale”. Omul de afaceri chinez și-a pus apoi la dispoziție telefoanele, iar DNA a descoperit că Florian Coldea era salvat sub un alt nume – „Sorin Georgescu”.
Întrebat despre mesajele transmise de procurori, Yan a spus că „nu reține la ce anume făcea referire mesajul către Sorin Georgescu – având conținutul „s-a întâlnit cu Dumitru”, nu își amintește conversațiile cu Sorin Georgescu (inculpatul Florian Coldea) privind datele de contact ale avocatului Rareș Dan, calitatea acestuia, deplasarea la Călugăreni, la domiciliul martorului Cătălin Hideg”, scrie în document.
„O parte din aspecte nu par avea legătură cu obiectul cauzei”
În decizia sa, judecătoarea Raluca Moroșanu a argumentat că „o mare parte din aspectele cu privire la care se susține că martorul ar fi declarat mincinos nu au legătură cu obiectul cauzei, ci privesc pretinse relații dintre Wang Yan și numitul Coldea Florian sau societăți comerciale, fiind menționate numele mai multor persoane care nu par avea legătură cu obiectul cauzei”.
„Mai mult, în măsura în care aceste pretinse relații de afaceri ar fi relevante în cauză, procurorul are posibilitatea de a le valorifica și proba cu alte mijloace de probă – înscrisuri, martori, iar nu prin percheziționarea telefoanelor mobile ale suspectului Wang Yan. De asemenea, și celelalte aspecte indicate de procuror pot fi mijloace de probă”.
În concluzie, judecătorul de drepturi și libertăți Raluca Moroșanu apreciază că prin încuviințarea efectuării perchezițiilor informatice „ingerința în dreptul la viață privată a suspectului Wang Yan ar fi excesivă, iar aspectele indicate de procuror pot fi probate cu alte mijloace de probă, percheziționarea telefoanelor mobile ale suspectului nefiind necesară”.
Cine este Wang Yan
Cetățeanul chinez Wang Yan a primit cetățenia română în 1999. Și-a schimbat numele în Alexandru Ioan.
În anul 2005, Wang Yan, apare în dosarul DIICOT de prostituție cu minore și trafic transfrontalier, cunoscut drept „Dosarul Shanghai”, după denumirea resturantului din București unde fete, unele minore, erau forțate de o rețea de afaceriști chinezi să se prostitueze. Printre clienți erau și ofițeri români, de la ANAF, justiție și din SRI.
Fete din familii nevoiașe erau aduse la București, închise în apartamente cu gratii și silite să întrețină relații sexuale cu bărbați influenți. Unele erau minore. Printre beneficiarii exploatării fetelor se numărau ofițeri români care protejau rețeaua de chinezi, special concepută ca să facă bani din traficarea oamenilor din China în Uniunea Europeană.
Justiția română a investigat rețeaua și a trimis în instanță pe un afacerist chinez și pe ajutoarea lui. Nici Wang Yan și nici protectorii români indicați de fete în fața procurorilor DIICOT n-au ajuns în instanță.
Conform martorilor și inculpaților din caz, Wang Yan a făcut parte din rețeaua care a comis acte de șantaj, violență și extorcare, în complicitate cu ofițeri români corupți.
În 2013, lui Wang Yan i s-a ridicat cetățenia, după o cerere a SRI. În 2017, Wang Yan reapare în România și participă la licitația organizată de societatea strategică Cupru Min. Procedura a fost câștigată de Merlion Resources, un trader din Hong Kong al cărui reprezentant este Wang Yan.
Cazul „Dosarul Shanghai” a fost retrezit la viață în 2018, odată cu publicarea sa de către jurnaliști de investigații. În stenogramele rețelei de trafic, descoperite de ziariști în arhiva tribunalului, a apărut și numele Alexandru Ioan. Alexandru Ioan este numele de cetățean român al chinezului Wang Yan.
INTERVIURILE HotNews.ro