Nu au o problemă de disponibilitate, însă compania nu le folosește în mod curent, deoarece acest lucru trebuie să fie justificat economic și de nevoile sistemului energetic.
Hidroelectrica pune problema rentabilității. „Evoluția costurilor și condițiile economice și de piață nu au fost de natură să încurajeze utilizarea curentă a regimului de pompaj”, a precizat compania.
- Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, operează 187 de hidrocentrale cu o capacitate totală de 6.300 MW și deține un parc eolian cu o putere instalată de 108 MW, acoperind și 13,9% din piața concurențială de energie electrică din țară.
- Cele cinci hidrocentrale, de 200 MW, în regim reversibil turbinare – pompaj, sunt situate pe Olt, la Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești și Izbiceni.
Cum arată procesul
Transformarea apei în energie este, în acest caz, complexă. Regimul reversibil al centralelor asigură, în primă fază, turbinarea apei din amonte în aval. Se produce astfel energie electrică prin mecanismul clasic.
Urmează pomparea apei din aval în amonte prin consum de energie din Sistemul Energetic în perioadele de gol de sarcină când prețul energiei este scăzut.
Apoi, apa ar urma să fie din nou turbinată pentru a produce energie în perioadele de vârf, când prețul energiei este ridicat. Practic, ar putea fi folosite la nevoie participând la reglajul în sistem.
Cele cinci hidrocentrale pot face două lucruri: produc energie electrică atunci când apa este lăsată să curgă prin turbine și consumă energie pentru a pompa apa înapoi în amonte, astfel încât aceasta să poată fi folosită din nou pentru producție.
Hidroelectrica: Se pierde aproximativ 35% din energie
Potrivit explicațiilor Hidroelectrica, cele cinci hidrocentrale pot funcționa ca un fel de baterii de mari dimensiuni, dar cu eficiență scăzută.
Hidroelectrica spune că, în ciclul pompaj–turbinare (n.red. trecerea apei prin turbină pentru a produce energie), se pierde aproximativ 35% din energie.
Unul dintre motivele pentru care funcția de pompaj nu este utilizată în permanență este chiar caracteristica tehnică a procesului, potrivit Hidroelectrica. Pentru a pompa apa în amonte este necesar consum de energie electrică, iar ulterior apa este turbinată pentru a produce din nou energie. Astfel, doar o parte din energia consumată pentru pompaj este recuperată.
„Randamentul întregului ciclu este subunitar”
Hidroelectrica precizează că randamentul întregului ciclu este subunitar, doar o parte din energia consumată pentru pompaj fiind recuperată. „Funcționarea în regim de pompaj presupune consum de energie pentru ridicarea apei în amonte și recuperarea ulterioară a unei părți din aceasta prin turbinare. Randamentul ciclului este subunitar (există o pierdere de 35%)”, arată compania.
Astfel, utilizarea instalațiilor în acest regim este justificată economic doar în anumite condiții, în special atunci când există o diferență suficientă între prețul energiei consumate pentru pompaj și prețul energiei care poate fi obținut ulterior prin turbinare.
„Oportunitatea economică depinde inclusiv de diferența dintre prețul energiei utilizate pentru pompaj și cel al energiei produse ulterior”, spune Hidroelectrica.
Randamentul slab și condițiile de piață descurajează pompajul
Un alt factor indicat de Hidroelectrica este cadrul de reglementare privind apa uzinată. Este apa care trece prin hidrocentrală, învârte turbina, produce energia și apoi este evacuată în aval. Pentru această apă Hidroelectrica plătește o contribuție către Apele Române.
Potrivit Hidroelectrica, contribuția pentru apa uzinată a fost stabilită la 37 de lei/MWh începând din iunie 2023 și a crescut la 39,71 lei/MWh începând cu 23 iulie 2026. Potrivit companiei, mecanismul de calcul nu face diferența între apa provenită din aportul hidrologic natural și apa care a fost pompată anterior prin consum de energie electrică și care este apoi reutilizată pentru producerea de energie.
„Mecanismul nu diferențiază apa provenită din aportul hidrologic natural de apa anterior pompată prin consum de energie electrică și ulterior reutilizată pentru producție”, precizează Hidroelectrica.
„Condițiile economice nu au fost de natură”
Cheltuielile Hidroelectrica cu apa uzinată sunt de circa 100 milioane de euro anual.
Potrivit Hidroelectrica, în aceste condiții, utilizarea limitată a regimului de pompaj nu este rezultatul unor deficiențe tehnice ale hidroagregatelor. „În aceste condiții, cadrul de reglementare, evoluția costurilor și condițiile economice și de piață nu au fost de natură să încurajeze utilizarea curentă a regimului de pompaj”, afirmă compania.
Hidroelectrica susține că situația reprezintă o decizie privind modul optim de exploatare a instalațiilor. „Este vorba despre o decizie de optimizare tehnico-economică a exploatării, nu despre o indisponibilitate tehnică”, precizează compania.
Potrivit companiei, o eventuală extindere a folosirii funcției de pompaj depinde de evoluțiile viitoare ale pieței și ale legislației.
Sunt pe deplin funcționale
„O utilizare mai extinsă a funcției de pompaj va depinde de condițiile hidrologice și de piață, de necesitățile SEN (n.red. Sistemul Energetic Național) și de existența unui cadru economic și de reglementare care să permită valorificarea eficientă a acestei capabilități”, mai arată compania.
Cele cinci centrale hidroelectrice sunt pe deplin funcționale și nu se află în conservare.
Conform datelor transmise de companie, fiecare dintre cele cinci hidrocentrale este echipată cu câte patru hidroagregate, însumând un număr de 20 de grupuri. De la finalizarea lucrărilor de retehnologizare și până la sfârșitul anului 2025, acestea au înregistrat fiecare între 95.000 și 135.000 de ore de funcționare, în funcție de grup. Reprezentanții societății au precizat că volumul anual de funcționare depinde de nivelul hidrologic al râului Olt și de cerințele Sistemului Energetic Național (SEN).
Teste în regim de pompaj la Frunzaru
Hidroelectrica, împreună cu Transelectrica și DEO Oltenia, a demarat, la sfârșitul săptămânii trecute, teste în regim de pompaj la Centrala Hidroelectrică Frunzaru.
Testele au urmărit atât partea tehnică, cât și implicațiile comerciale. Rezultatele urmează să fie analizate pentru a vedea în ce condiții pompajul ar putea fi folosit în mod eficient.
Potrivit Hidroelectrica, „demersul are ca obiectiv evaluarea, în condiții normale de funcționare, a parametrilor tehnici și a aspectelor comerciale asociate operării în regim de pompaj”.
„Testele au fost concepute pentru a permite o analiză cât mai cuprinzătoare a comportamentului instalațiilor în acest regim de funcționare, precum și pentru colectarea și evaluarea datelor necesare fundamentării unei eventuale utilizări a soluției de pompaj. În paralel cu evaluarea tehnică, sunt analizate implicațiile comerciale și condițiile în care acest tip de operare ar putea fi valorificat în mod eficient”, a mai precizat compania.
În urma probelor de la finalul săptămânii trecute, concluzia este că funcționarea hidroagregatelor în regim de pompă se poate realiza în condiții normale de funcționare.
Hidroelectrica a precizat că într-o viitoare etapă „analiza va fi concentrată asupra condițiilor economice de funcționare în regim de pompaj, inclusiv asupra oportunităților de valorificare comercială a acestei modalități de operare și a condițiilor în care aceasta poate aduce beneficii sistemului energetic”.
Testele de la Frunzaru vor fi relevante și pentru celelalte centrale de pe Olt.
Un test de rentabilitate economică a fost făcut și în mai 2014
În 2014, pe 9 mai, a fost testat, timp de o lună, regimul de pompaj la cele cinci hidrocentrale. Aceasta în condițiile în care centralele funcționau în regim normal de generare, însă nu și în regim de pompaj.
În acel moment existau indicii că cele cinci centrale prin pompaj nu sunt rentabile economic, motivul fiind costurile extrem de ridicate. Prețul de cost pentru un producerea unui MWh era de 450 lei. Aceasta în condițiile în care pe bursă, energia se vindea cu 160-180 lei/Mwh. Pentru comparație, costul mediu de producție la Hidroelectrica era, atunci, de 139 lei/MWh.
„Este rentabilă o astfel de activitate? Noi ne-am făcut niște socoteli. Eu va spun că nu. Avem un preț de cost de 450 lei pe MWh. Doar amortismentul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta înseamnă din capul locului 200 lei amortismentul pe MWh”, a declarat atunci Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica. Compania era în insolvență în acel moment.
Remus Borza a explicat atunci că prin pornirea celor cinci centrale se vor putea vedea clar dacă mai este necesară construirea unei capacități de 1.000 MW cat ar urma sa aibă centrala de la Tarnița-Lapuștești, un proiect vechi de circa 50 de ani, rostogolit de la o guvernare la alta fără a fi concretizat nici până în acest moment.
