Un experiment realizat de Hidroelectrica ar putea duce la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti
Toate guvernele, de la Tariceanu pana in prezent, au introdus hidrocentrala de acumulare si pompaj Tarnita- Lapustesti pe lista proiectelor prioritare pentru Romania. Motiv pentru care s-au cheltuit pe putin cinci milioane de euro, din 2008 pana in prezent, pe studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca in Romania exista deja cinci centrale prin pompaj care nu au fost folosite niciodata. Aceasta pana vineri, 9 mai, cand au fost inaugurate, in mod experimental, timp de o luna. De rezultatele acestui studiu depinde viitorul proiectului Tarnita care deja da semne ca e si scump, si nerentabil. Vezi in text cum s-au retehnologizat cinci centrale cu 400 milioane de euro, desi initial proiectul a fost estimat la circa 120 milioane euro.
Cele cinci centrale prin pompaj au putere instalata de 200 MW, in timp ce Tarnita-Lapustesti este un proiect care ar urma sa asigure o putere instalata de 1.000 de MW. Pentru Tarnita, investitia este evaluata la circa 1,2 miliarde de euro, insa ar putea costa mult mai mult.
- Retehnologizari in atentia DIICOT
Practic, la sfarsitul saptamanii au fost inaugurate cinci hidroagregate in regim reversibil turbinare-pompaj aflate pe Olt, la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni. Centralele au fost retehnologizate treptat, in perioada 2004-2013, catre un consortiu condus de Voith Siemens Hydro Power Generation GmbH. Contractul a fost atribuit direct acestui consortiu, in baza unei Hotarari de Guvern din 23 decembrie 2003 semnat de fostul premier Adrian Nastase, fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu si fostul ministru al finantelor Mihai Tanasescu. HG 1.599/2003 obliga Hidroelectrica la negocierea si incheierea unui contract cu acest consortiu motivand „cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt-Inferior, respectiv CHE Ipotesti, CHE Draganesti, CHE Frunzaru, CHE Rusanesti, CHE Izbiceni”. In Hotararea de Guvern se mai prevedea ca Hidroelectrica trebuie sa asigure din fonduri proprii costurile aferente.
Desi proiectul pentru functionarea in regim de pompaj era evaluat, initial, la circa 120 milioane de euro, in cele din urma a ajuns sa coste peste 400 milioane de euro, fiind incheiate mai multe acte aditionale care au dus la cresterea sumei. Surse din domeniu spun ca in acest caz au fost facute sesizari la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).
Treptat, din 2004 pana anul trecut, cele cinci hidrocentrale au fost retehnologizate astfel incat sa poate functiona in regim de pompaj. Insa, hidroagregatele nu au fost inaugurate imediat dupa finalizarea procesului de retehnologizare. Centralele au functionat in regim normal de generare, insa nu si in regim de pompaj pentru care s-au cheltuit 400 milioane de euro. Inaugurarea a fost facuta, vineri, la Frunzaru in prezenta ministrului delegat pentru energie, Razvan Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Olt, Paul Stanescu, si administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.
„Este un moment important si un moment chiar istoric pentru Romania. Practic, astazi punem pe harta Europei Slatina si Romania cu o noua realizare. Romania va avea de astazi, la dispozitie, intr-o maniera operationala, 200 MW prin pompaj. (…)Este, de asemenea, o experienta din care trebuie sa invatam o serie de lucruri: trebuie sa fim mai eficienti atunci cand ne apucam sa investim. Aceasta investitie initial a fost preconizata undeva la 140 de milioane de euro si a ajuns la 400 de milioane de euro si evident daca a costat 400 de milioane de euro, daca facem acum un calcul de eficienta si rentabilitate, e mult mai dificil sa-ti recuperezi 400 de milioane. Trebuie sa invatam sa cheltuim mult mai eficient banii”, a declarat Razvan Nicolescu, cu ocazia inaugurarii centralelor.
- Costuri de trei ori mai mari decat media
La randul sau, Remus Borza a afirmat cu aceasta ocazie ca centralele vor functiona timp de o luna, fiind culese in tot acest timp o serie de informatii de natura tehnica si comerciala, iar in functie de acestea se va putea demonstra, fara sa fie nevoie de alte studii, daca este sau nu fezabil un proiect ca Tarnita-Lapustesti.
„Ce facem noi astazi la Frunzaru este sa pornim, practic, un studiu de o luna de zile a acestor 20 de grupuri in regim de generator de energie ziua, si in regim de pompare noaptea. In acest rastimp, noi vom culege si vom analiza un set valoros de informatii de natura tehnica si comerciala care sa poata fundamenta, intr-un sens sau altul, un material argumentat decidentilor politici pentru ca, pana la urma, se pare ca vorbim despre o decizie politica vizavi de ce inseamna acest proiect lansat azi in practica, care va concluziona daca acest proiect merita a fi pastrat si finantat in continuare”, a spus Remus Borza.
Practic, va fi un experiment care ar putea avea ca rezultat convingerea „politicului” ca nu are rost sa mai fie investite alte sume pe studii de fezabilitate pentru Tarnita-Lapustesti.
Deja exista indicii ca cele cinci centrale prin pompaj nu sunt rentabile, motivul fiind costurile extrem de ridicate. Borza sustine ca pretul de cost pentru un producerea unui MWh ar fi de 450 lei. Aceasta in conditiile in care pe bursa, in prezent, energia se vinde cu 160-180 lei/Mwh. Pentru comparatie, costul mediu de productie la Hidroelectrica este de 139 lei/MWh.
- „Este rentabila o astfel de activitate? Noi ne-am facut niste socoteli. Eu va spun ca nu. Avem un pret de cost de 450 lei pe MWh. Doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta inseamna din capul locului 200 lei amortismentul pe MWh”, a spus Borza. Fara amortisment, pretul de cost ar fi de 250 lei/MWh.
Acesta a explicat ca prin pornirea celor cinci centrale se vor putea vedea clar realitatile din piata si daca aceasta reclama necesitatea a inca 1.000 MW cat ar urma sa aiba Tarnita-Lapustesti. Prin comparatie, daca cele cinci centrale de 200 MW vor avea pierderi de 10.000 de euro, implicit Tarnita-Lapustesti va avea pierderi de cinci ori mai mari. Si invers in cazul unui castig. Remus Borza crede ca daca s-ar face, investitia de la Tarnita ar putea costa mai mult de 1,2 miliarde de euro cat se estimeaza in prezent. S-ar putea ajunge chiar la 2 miliarde de euro, considera Borza.
In plus, piata energiei nu ar avea nevoie acum de noi capacitati de productie. Dupa ce in ultimii ani au intrat pe piata energia regenerabila cu peste 4.000 MW instalati, s-a ajuns la excedent de productie, motiv pentru care pe piata libera s-a inregistrat o scadere a preturilor, de la circa 230 lei/MWh, la circa 160 lei/MWh.
- Sunt utile la ceva centralele prin pompaj de pe Olt?
Dar chiar daca s-au cheltuit peste 400 de milioane de euro si chiar daca nu sunt rentabile, cele cinci centrale ar putea ajuta sistemul energetic in caz de nevoie. Regimul reversibil al centralelor asigura, in prima faza, turbinarea apei din amonte in aval, producand astfel energie electrica prin mecanismul clasic, urmat de pomparea apei din aval in amonte prin consum de energie din Sistemul Energetic in perioadele de gol de sarcina cand pretul energiei este scazut. Apoi apa ar urma sa fie din nou turbinata pentru a produce energie in perioadele de varf, cand pretul energiei este ridicat. Practic, ar putea fi folosite la nevoie participand la reglajul in sistem.
Ministrul delegat pentru energie considera ca trebuie analizate solutii pentru reducerea costurilor in cazul centralelor prin pompaj, stabilind daca este corect sau nu ca in cazul acestora sa fie platite o serie de tarife precum taxa de cogenerare si cele de transport.
- Tarnita, un proiect scump si nerentabil
In ceea ce priveste Tarnita-Lapustesti, ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, a dispus saptamana trecuta Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize in privinta cheltuielilor facute pana in prezent pentru realizarea proiectului. Rezultatele controlului ar putea fi prezentate zilele urmatoare.
- Acesta este un proiect controversat mai ales din punct de vedere al rentabilitatii acestuia, insa fostul ministru delegat pentru energie si actual ministru al economiei, Constantin Nita, a insistat pentru dezvoltarea unei companii de proiect care, mai departe, sa se ocupe de studii de fezabilitate. Studii inutile, de altfel, avand in vedere ca nu existe indicii care sa dovedeasca oportunitatea unui proiect evaluat la circa 1,2 miliarde de euro. Deja din 2008 pana acum s-au cheltuit cateva milioane de euro pe studii de fezabilitate fara ca acestea sa vina cu vreo concluzie.
Tarnita- Lapustesti este un proiect mamut de 1,2 miliarde de euro a carui rentabilitate este discutabila. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca nu s-a demonstrat pana acum oportunitatea acestui proiect. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS din acel moment, conform inregistrarii. „O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (…) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi”, spunea si Oana Truta, membru CS. Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a mai afirmat in luna octombrie Remus Borza.
In luna noiembrie, a fost semnata o scrisoare de confort pentru Tarnita-Lapustesti intre compania de proiect Hidro-Tarnita si compania chineza Sinohydro. Proiectul hidrocentralei Tarnita-Lapustesti este evaluat la circa 1,2 miliarde euro, costructia urmand a fi realizata pe parcursul a 7 ani.
Potrivit unei intentii a Departamentului pentru Energie din perioada in care ministru era Constantin Nita, in luna februarie 2014 ar fi urmat sa fie lansata o procedura de selectie de investitori privati pentru proiect.
In ianuarie, Constantin Nita a cerut ca pentru compania de proiect Hidro Tarnita sa contribuie in acest an sase companii: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital. Intre timp, conducerea Departamentului pentru Energie a fost schimbata, ministru delegat pentru energie fiind numit Razvan Nicolescu. Fiind schimbat ministrul, si mandatul pentru AGA a fost schimbat si, astfel, una dintre companii, Romgaz, a amanat aprobarea implicarii in proiect. Celelalte companii apucasera sa aprobe participarea la proiect. Practic, fiecare companie ar fi trebuit sa scoata in 2014 cate doua milioane de euro pentru compania de proiect care, mai departe, ar fi cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor. Si totul pentru un proiect care nu pare a fi fezabil.
Pentru Tarnita-Lapustesti au fost deja cheltuite deja vreo 5 milioane de euro pentru studiile de fezabilitate. Surse din domeniu spun ca studiul a fost finalizat, insa, paradoxal, nu exista concluzii. Pentru concluzii ar fi nevoie de inca vreun milion de euro, o cheltuiala inutila in conditiile in care nu exista indicii ca ar fi un proiect rentabil.
Initial, studiul de fezabilitate a fost executat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH), societate controlata de Dan Ioan Popescu. Studiul urma sa fie actualizat pus pentru consultare de catre viitori actionari in primul trimestru din 2014. Studiul de fezabilitate si modelul financiar au fost pregatite de Deloitte in perioada 2010-2011, fiind aprobat de Hidroelectrica (contractantul modelului financiar la acea data) in 2011. Modelul avea la baza ipotezele generale din studiul ISPH realizat in 2008, iar preturile pe PZU si piata de echilibrare utilizate ca date de intrare in model sunt la nivelul anului 2011. Contractul cu Deloitte ar fi urmat sa fie transferat catre societatea de proiect.
INTERVIURILE HotNews.ro