INTREBARI SI RASPUNSURI

1. Basescu suspendat de o larga majoritate parlamentara. Cum a reusit cel mai popular politician roman sa si-i ridice in cap pe cei mai conservatori alesi, mana-n mana cu fostii aliati liberali? Putem vorbi de o “restauratie”, o intoarcere la anii ‘90, asa cum se vehiculeaza prin presa?

Ioana Avadani – Nu trebuie sa fii prea perspicace pentru a vedea ca aceleasi figuri si nume din anii ’90 sunt si acum in fruntea bucatelor.
Daca “restauratie” ni se pare un cuvint prea dur (dar nu ni se pare :)), exista un clar sentiment de deja vu: aceiasi oameni, aceleasi interese transpartinice, aceleasi jocuri politice trans-ideologice care au in spate interese economice.

Cristian Ghinea – Discursul lui Basescu de acum nu difera aproape deloc de cel cu care a cistigat alegerile in 2004. Din acest punct de vedere, putem spune ca este un act de restauratie impotriva victoriei din turul doi de la alegerile prezidentiale de atunci. O intoarcere la anii 90 nu vad insa.
Romania este un stat mai asezat acum si sper ca vom ramine cu toata aceasta disputa intr-un cadru constitutional si politic.
De altfel, acesta este si apelul facut de Basescu in discursurile sale de joi si de duminica si e bine ca isi indeamna sustinatorii la raminerea in cadrul constitutional. Fie el acest cadru slutit de abuzul de drept comis de Parlament prin actul de suspendare care nu a indeplinit cererile constitutionale.
Daca imi permiteti o autocitare, as trimite la articolele pe care le-am scris in Dilema veche, privitoare la continutul cererii de suspendare, pentru a nu mai relua aici argumentatia.
Articolul Care sint faptele grave ale presedintelui? din 2 februarie si articolul Ce adauga PSD la Constitutie din 16 februarie.
Pentru cititorii care s-au interesat mai tirziu de controversa, demontam acolo argumentele PSD, cu contra-argumente constitutionale, confirmate ulterior de Curtea Constitutionala (care nu putea sa dea decit aviz negativ, total previzibil).

Miron Damian – Pe conservatori, si aici ma refer la PSD, caci partidul dlui Iliescu a fost mereu in esenta un partid conservator, Basescu si i-a ridicat in cap pentru ca n-a jucat pe vechea partitura. PSD spera probabil la o reeditare a guvernarii Conventiei Democrate, cu o coalitie si un presedinte care se erodeaza rapid, permitandu-le revenirea facila la putere in 2008.
Or, cuplul Presedinte-jucator si Alianta D.A., dincolo de conflictele interne, au avut un succes remarcabil la public; nivelul de incredere si de vot mentinandu-se ridicat si stabil. Era pe undeva de asteptat ca PSD sa incerce sa schimbe aceasta stare de lucruri, neasteptata este eventual masura in care a reusit.
Alianta este istorie iar presedintele-jucator, fie si cu patalama constitutionala, este suspendat din functie. Intr-un fel e o victorie a PSD. Intr-un fel e un esec, acela de a se reforma.
In ce priveste PNL, lucrurile sunt mult mai putin evidente. As presupune totusi ca intrebarea de mai sus, in ce priveste PNL, si intrebarea de ce a sponsorizat Dinu Patriciu PSD in 2004 au unul si acelasi raspuns.
Nu putem vorbi, nu inca cel putin, de o restauratie catre inceputul anilor ‘90, desi reactiile unor politicieni par sa fi ramas ancorate acolo. Daca e o intoarcere, e la anii 2000-2004, de vreme ce PSD reuseste pas cu pas sa elimine efectele castigarii puterii de catre Alianta si Traian Basescu.

Alexandru Lazescu – Traian Basescu a deranjat simultan, din motive diferite, grupuri influente care s-au ciagulat impotriva sa. Vadim Tudor si PRM impreuna cu o parte din PSD, mai ales grupul apropiat de Ion Iliescu, a fost deranjat de condamnarea comunismului cu atit mai mult cu cit se crea astfel un cadru penrtu initierea unor actiuni in justitie impotriva celor mentionati mai sus.
Expedierea dosarelor de securitate catre CNSAS a deranjat de asemenea multa lume. E drept ca procesul ca atare a fost in mare parte compromise, ceea ce nu se poate imputa pina la urma presedintelui, de maniera in care rafuiala politica prin dosare a luat amploare.
Oameni incomozi au fost vizati cu predilectie in timp ce personaje cheie din fostul regim cu influenta asupra fostei politii politice (intre care se numara chiar Ion Iliescu) au fost oficial absolviti de orice raspundere.
Liberalii, mai ales conducerea PNL, a fost deranjata in principal de insistenta cu care presedintele a dorit sa militeze pentru structurarea unui puternic pol politic de centru – dreapta prin fuziunea PNL – PD din cel putin doua motive: unii dintre lideri se temeau ca in noua strutura rolul lor va fi diminuat, altii nu aveau in mod fundamental interesul
sa construiasca un astfel de pol dorind mai degraba ca PNL sa devina un fel de pivot politic care sa joace, dupa caz, intr-o tabara sau alta pastrind astfel permanent anumite pirghii deinfluenta (un fel de UDMR romanesc).
Probabil insa ca deranjul cel mai mare a fost creat de situatia din Justitie care in perioada Monica Macovei a fost in mare parte decuplata de influentele politice. E vorba de un deranj tranpartinic major care putea fi rezolvat doar prin indepartarea tandemului Basescu – Macovei, dind astfel cimp liber pentru readucerea sistemului, mai ales din zona parchetelor, sub control.
Asa ca putem vorbi de o “restauratie” pentru ca izolarea sau chiar eliminarea celor carer au incercat sa imprime un nou curs in sistemul institutional romanesc (mai ales in cel de justitie) va duce instinctiv la timorarea oamenilor din structuri administratiei de stat care vor intelege repede, daca nu au si inteles deja, ca solutia este obedienta fata de establishment-ul politico – ecomomic.
Chiar si daca Traian Basescu ramine presedinte mesajul transmis e unul destul de clar. Acela ca puterea a trecut aproape in totalitate in miinile noii coalitii tanspartinice care, reinviind sloganul lui Ion Iliescu de la alegerile din 1992, ofera liniste in schimbul obedientei.

Ioana Lupea – Traian Basescu a scos la suprafata in discursurile sale publice simbioza dintre clasa politica postcomunista si lumea afacerilor, legatura corupta intre cele doua. Fara una nu poate exista cealalta, a lovi intr-una inseamna a o destabiliza pe cealalta.
Acest mecanism a generat elita politica si de afaceri romaneasca, este mecanismul de functionare a sistemului institutional romanesc.
Din 1990 incoace nu s-a intamplat ca politicieni importanti, clienti politici sau finantatori politici sa ajunga in justitie. Fiecare noua putere a aplicat un fel de amnistie pentru precedenta cu scopul de a face mecanismul sa mearga. Daca facem o evaluare a deciziilor controversate din ultmii aproape 17 ani ajungem probabil la concluzia ca exista un singur grup beneficiar.
Reactia impotriva lui Traian Basescu este din instinct de conservare, pentru protejarea acestui mecanism, pana la urma oligarhic, si nu cu scopul restauratiei.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Exista un joc televizat care se cheama „veriga slaba” in care candidatii care raspund la intrebari il elimina rand pe rand prin vot pe unul dintre ei presupus a fi „veriga slaba” adica cel care raspunde cel mai prost.
In realitate insa, mai multi candidati slabi se coalizeaza adesea pentru a elimina unul bun fiindca astfel le cresc sansele de-a castiga. Prin temele populare pe care le-a adus in fata opiniei publice presedintele Basescu a castigat popularitate in detrimentul partidelor din actuala coalitie anti-prezidentiala, care se vad obligate sa reactioneze.
Pe de alta parte insa Traian Basescu are vina de-a se fi plasat mereu deasupra partidelor carora a incercat sa le impuna prin presiune mediatica aceste teme. Ar fi fost mai intelept in opinia mea sa se consulte cu acestea in prealabil pentru a putea sa concretizeze temele sale favorite si nu sa le impuna partidelor.
Chiar daca exista destule elemente de similitudine cu ceea ce s-a intamplat in anii 90, nu cred ca se poate vorbi de restauratie din doua motive. Primul este ca corpul electoral a evoluat si nu mai poate fi manipulat ca la inceputul anilor 1990.
Acest conflict politic s-a
purtat deocamdata cu evitarea sistematica a oricarei intalniri cu electoratul. In perioada urmatoare vor avea loc mai multe alegeri care vor infirma dupa parerea mea ideea unei restauratii.
Al doilea motiv este ca Romania este membra a UE si atent moitorizata de aceasta din urma. Faptul ca dupa o intalnire cu Frattini noul ministru al justitiei a decis sa revina la forma initiala mai dura a legii ANI este o proba in acest sens.
Acestea fiind zise, evolutia electoratului nu este acompaniata de o evolutie similara a spectrului politic. Electorii sunt ostaticii unui regim partitocratic similar celui de la inceputul anilor 90. O schimbare a sistemului de vot e mai mult decat necesara.

Emil Stoica –

2. Balba presedintelui cu demisia si renuntarea la demisie il va costa la referendum? Cat?

Ioana Avadani – Evident, presedintele s-a pripit cind a promis ca va demisiona in 5 minute dupa suspendare. Retractarea – chiar pusa pe lipsa de fair play a adversarilor – l-a vulnerabilizat in fata criticilor adversarilor sai. Din “fericire” (o fericire extrem,
extrem de relativa), principalul exponent al adversarilor sai, dl. Tariceanu, are si el la activ ceva “razgindiri”. O ciobitura la imagine – da. O pierdere de credibilitate – creu de crezut, mai ales in imprejurari atit de patimase.

Cristian Ghinea – Presedintele Basescu a gresit in mod inexplicabil. Nu era obligat sa promita demisia si nu era nici clar ce anume cistiga. Chiar daca ar fi recistigat Presedintia, ramineam cu acelasi Parlament si acelasi Guvern, presedintele avind restrinsa orice posibilitate de interventie asupra guvernului.
Daca acceptam scenariul ca s-a temut de o lege speciala care i-ar fi interzis sa candideze (si din informatiile mele s-a discutat foarte serios la PSD despre o asemenea lege), tot nu inteleg toata bilba legata de demisie. Odata ce a promis, am fost convins ca se va tine de cuvint si am amutit joi, cind i s-a cerut din Piata Universitatii sa se razgindeasca.
Nu cred ca va pierde la referendum din aceasta cauza, pentru ca publicul este foarte polarizat acum, iar cine il simpatizeaza pe Basescu si crede ca i s-a facut o nedreptate va trece peste aceasta greseala sau ii va acorda cirscumstante. Dar Basescu a furnizat adversarilor o tema facila de atac, iar acestia o vor exploata, pe buna dreptate.

Miron Damian – Fara indoiala ca un asemenea gest are costuri, si ca era mai bine fara. Dar nu cred ca-l va costa foarte mult. Poate ca cei care il credeau cavaler fara teama si fara prihana vor fi afectati sa constate ca nu e nici una si nici cealalta. Dar eu cred ca publicul in general nu este naiv si influentabil; il vad mai degraba realist, chiar cinic.
Dar daca nu e o mare infrangere pentru dl Basescu, in mod ironic, razgandirea presedintelui este o victorie pentru dl Tariceanu.

Alexandru Lazescu – Evident a fost o eroare de apreciere pentru ca presedinele a subestimat determinarea si capacitatea noii coalitii de a-l “faulta” politic. Se va bate multa moneda pe revenirea sa asupra deciziei dar e greu de estimat reactia publicului.
Oricum totul tine de capacitatea presedintelui si a sprijinitorilor sai de a transmite mesajul sau general in conditiile in care canalele media ii vor fi tot mai putin accesibile.

Ioana Lupea – Multi dintre alegatorii saI informati cred ca a facut doua greseli consecutive, anuntandu-si demisia si retragand promisiunea de a demisiona in cinci minute. Totusi sunt dispusi sa treaca peste cele doua balbe si sa se prezinte la referendum pentru ca, in caz contrar, “raul” ar fi mai mare.
Polarizarea extrema ii va aduce la vot inclusiv pe cei dezamgiti de razgandirea lui Traian Basescu. Probabil ca seful suspendat al statului a luat decizia de a juca demisia constient ca polarizarea este in favoarea lui.
Daca dupa revenirea la Cotroceni Traian Basescu nu va reusi impunerea votului uninominal si reforma constitutionala promisa, “razgandirea” va cantari la alegerile din 2009.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Nu cred ca il va costa in mod semnificativ. In niciun caz ea nu va determina electorii pro-Basescu sa treaca in tabara celalalta.

Emil Stoica –

3. Constitutia nu spune nimic precis in cazul in care la referendum nu se
prezinta 1/2+1 din cetatenii cu drept de vot.
Va reusi coalitia parlamentara PSD_PNL-PRM-PC sa gaseasca chichite juridice sau sa modifice legea referendumului astfel incat presedintele sa ramana suspendat in acest caz? De pilda, varianta ca referendum ul sa nu fie validat pentru ca nu s-au prezentat 50% + 1, care se vehiculeaza deja in tabera coalitiei anti-basesciana, iar Basescu sa fie mentinut intr-o perpetua suspendare vi se pare fezabila?

Ioana Avadani – As putea spune ca nu m-ar surprinde o atare incercare, dar ar fi greu de impus pe cale constitutionala.

Cristian Ghinea – Ar fi total ilogic. Acest referendum este convocat de Parlament, este un referendum prin care Parlamentul doreste sa obtina acordul poporului pentru demiterea Presedintelui. Logic este ca daca referendumul esueaza, atunci Parlamentul esueaza in incercarea sa de a obtine acordul poporului.
L-am auzit deja pe Nicolae Vacaroiu spunind ca aceasta este varianta logica si sper sa nu se razgindeasca. De altfel, apelurile la responsabilitate pe care le fac liderii PSD trebuie sa se aplice si lor insile, trebuie sa fie foarte atenti sa nu dea impresia ca abuzeaza de sistem.
Prin scenarii de genul interzicerea dreptului de a candida pentru Basescu sau o suspendare perpetua, iesim deja din cadrul constitutional, iar sustinatorii lui Basescu ar putea simti ca bariera a fost incalcata si ca pot iesi si ei din acest cadru.
PSD si coalitia anti-basescu trebuie sa nu se joace cu focul si sa renunte la asemenea scenarii, altfel riscam cu totii enorm.

Miron Damian – Constitutia spune destul de clar ca suspendarea e doar parte a unui proces care se incheie la referendum, daca acesta nu e aprobat (indiferent din ce motiv), presedintele isi reintra in atributii.
Prin urmare, prelungirea starii de suspendare printr-o lege nu ar fi constitutionala, si, in masura in care nu se va ajunge la incalcari flagrante ale constitutiei, nici fezabila. In schimb nu exista nici un impediment legal si constitutional ca presedintele sa fie suspendat ulterior din nou, indiferent de rezultatele referendumului.

Alexandru Lazescu – Orice e posibil. La urma urmei Traian Basescu a fost suspendat fara nici un motiv valid din moment ce Curtea Constitutionala nu a constatat incalcari ale Constitutiei. Majoritatea din Parlament detinuta de adversarii sai e zdrobitoare asa ca se pot imagina orice scenario.
E drept ca cu cit mai mari vor fi abuzurile cu atit mai mari vor fi si costurile electorale, lucru pe care adversarii preseditnelui, imbatai de victorie, nu par sa-l ia in calcul prea mult in aceste momente.

Ioana Lupea – Din punct de vedere constitutional o asemenea varianta, adusa in discutie prima data de politicianul social-democrat Adrian Severin, este posibila. Dar suspendarile consecutive ale presedintelui ar bloca total institutiile si ar dezvalui inclusiv partenerilor occidental ca miza este doar eliminarea lui Traian Basescu din viata politica.
Ar arata practic ca Romania nu este o democratie. Cred ca nici macar grupurilor de interese politic-economice nu le convine o asemenea situatie.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Eu nu cred ca partidele vor recurge la asemenea metode care n-ar face decat sa sporeasca popularitatea unui presedinte reconfirmat, in conditiile in care se apropie alte alegeri (europene, locale, etc). In schimb vor face uz mediatic de aceasta arma a suspendarii si vor astepta un nou moment prielnic pentru a o folosi din nou.

Emil Stoica –

4. Vor fi folosite mass-media, posturile Tv in special, aflata sub controlul unor moguli anti-basescu declarati (doi dintre ei cercetati penal – Vintu si Voiculescu), pentru a descuraja prezenta la vot? Cum?

Ioana Avadani – O atare “persuasiune mediatica” a inceput deja, prin mijloace mai mult sau mai putin subtile. De exemplu, Realitatea TV a taiat ultimele minute din discursul lui Basescu din Piata Constitutiei, pentru a face loc… comentariilor din studio. Exact aceeasi tehnica utilizata de TVR in timpul alegerilor din 2004.
Cred ca batalia se va da pentru erodarea imaginii lui Basescu, nu prin neprezentarea oamenilor – care ar duce la invalidarea referendumului, cu riscul de a-i da dreptate lui Basescu.

Cristian Ghinea – Deja Antenele lui Voiculescu sint intrumente de propaganda anti-Basescu by default. Și asta de mai multa vreme, nu de acum. Cind dai pe Antene stii la ce sa te astepti. Realitatea TV face figura de post unde se aud toate opiniile, inclusiv cele pro-Basescu si astfel devine exceptionala in peisaj.
Despre posturile generaliste nu ma pronunt, pentru ca nu prea mai vad stirile de acolo, interesul meu a fost infrint de violuri si crime de mai multa vreme.
Urmaresc cu interes doar TVR, unde echipa Culcer a facut niste stiri digerabile. Am fost putin mirat ca, duminica, transmisia din Piata Constitutiei a fost facuta astfel incit sa nu se auda ce spunea Basescu, dar sper sa fie doar un accident si nu o schimbare de directie acolo.

Miron Damian – Pai daca ne luam dupa antecedente, nu prea vad cum. Daca s-a manifestat intr-o directie partizana, mass-media dlui Vantu a facut-o prea subtil iar cea a dlui Voiculescu mult prea evident ca sa cred ca ar putea avea in sine cine stie ce efect in acest proces.
Sigur ca vom avea opinii demobilizatoare „e tot un drac”, sau „procesul a fost perfect democratic” si „avem nevoie de liniste” (ca tot vorbeam de slogane de anii 90), dar nu e nici o surpriza si ma indoiesc ca vor avea impact.

Alexandru Lazescu – Cu siguranta. Mai pe fata (mai ales in cazul lui Dan Voiculescu si imperiului sau mediatic) sau mai voalat.
Poti manipula grosier (in cazul emisiunilor patronate de Gabriela Vrinceanu – Firea sau Ion Cristoiu lucrurile sint atit de evidente, adesea hilare, incit impactul real al acestora este cvasi -nul) sau te poti juca din invitati (lasind impresia de echidistanta).
Marea problema a posesorilor de imperii media e insa aceea ca de o bucata de vreme incoace credibilitatea acestora este in mare suferinta. Oamenii au invatat sa se apere mai bine de manipulari ca in trecut.

Ioana Lupea – Descurajarea prezentei la vot nu poate fi realizata decat prin lipsa de mediatizare atat a opozantilor cat si a presedintelui suspendat. Adica printr-o campanie “Liniste!”. Numai astfel miza acestui referendum poate fi atentuata.
Exista insa norme europene privind referendumul care obliga mass-media la promovarea acestuia si a tuturor punctelor de vedere.
Promovarea agresiva a opiniilor si acuzatiilor coalitiei anti-Basescu potenteaza resentimentele impotriva acesteia si mobilizeaza la un vot impotriva demiterii la referendum.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Nu cred ca se poate descuraja prezenta la vot folosind mass-media. Atata vreme cat subiectul basescu face rating va fi foarte greu ca el sa fie ignorat in scopul de-a scadea interesul romanilor pentru vot. In schimb vor exista fara indoiala atacuri violente impotriva presedintelui, mai ales din parte televiziunilor patronate de Voiculescu.

Emil Stoica –

5. In cazul revenirii la Cotroceni, ce poate sa mai faca presedintele-jucator? Va urma un sir de suspendari pana la viitoarele alegeri parlamentare? Sau va fi paralizat?

Ioana Avadani – Pentru o noua suspendare, este nevoie de noi “delicte”, o noua comisie, o noua decizie a Curtii Constitutionale… asta cere timp. Nici nu stiu cite consultari populare poate duce bugetul intr-un an… 2008 este an electoral parlamentar si sper ca partidele se vor concentra pe alegeri, nu pe suntarea presedintelui.
Ah, mai sunt si „europarlamentarele” din toamna – de care parca ar fi uitat toata lumea. Tara trebuie sa functioneze pastrind macar o aparenta europeana.

Cristian Ghinea – In acest moment, regimul politic romanesc functioenaza in fapt ca o republic parlamentara. Fara legatura politica cu guvernul si cu majoritatea parlamentara, Presedintele nu poate sa faca nimic. Doar alegerea prin vot direct si necesitatea de a intreba poporul pentru demiterea mai pastreaza trasaturile unui regim semi-prezidential.
De altfel, mai exista cazuri in Europa unde un presedinte este ales direct, dar nu are nici o putere – Bulgaria, de pilda.

Miron Damian – E limpede ca nu mai putem vorbi de o cale de compromis, caile presedintelui si ale majoritatii parlamentare au ajuns ireconciliabile; ambele ar avea considerabil de suferit daca ar renunta pur si simplu la ele.
Prin urmare, depinde covarsitor de mult de rezultatul votului; si ma refer aici strict la voturile NU, adica cele pentru Basescu (intrebarea e daca suntem de acord cu demisia lui). Daca nu va reusi sa adune destule voturi (prin comparatie cu cat a reusit in decembrie 2004) atunci noua coalitie majoritara il va anihila, printr-un sir de suspendari daca altfel nu poate.

Alexandru Lazescu – Daca obtine un scor foarte bun printr-un referendum valid (ceea ce adversarii sai se straduie din rasputeri sa impiedice descurajind prezenta la vot – deja au inceput intoxicarile pe Internet in acest sens) nu va avea din punct de vedere practic prea multe pirghii de influenta dar mesajul sau public va avea un
impact sporit (inclusive perceptia institutiilor in ceea ce il priveste) si poate crea un culoar de atac pentru fortele politice care il sustin (PD sio PLD) in disputa cu adversarii sai.
Daca referendumul este invalidat indifferent daca vor fi sau nu utilizate chichite pentru a-l tine suspendat evident ca influenta sa asupra opiniei puiblice va fi serios erodata.
Indiferent insa de evolutii acesta situatie nu se poate schimba decit in urma unor alegeri parlamentare in care presedintele sa obtina sprijinul consistent al unor formatiuni politice pro-reforma.

Ioana Lupea – Dupa intoarcerea la Cotroceni Traian Basescu trebuie sa forteze organizarea referendumului pentru votul uninominal si sa deschida discutiile despre reforma constitutionala. Parlamentul unicameral si republica prezidentiala sunt teme care i-ar aduce sefului statului si mai multa popularitate.
In lupta impotriva coruptiei, seful statului nu are de facut decat sa ceara public institutiilor sa-si faca datoria.
Cred ca poate fi in beneficiul Romaniei ca Traian Basescu sa-si utilizeze legitimitatea intarita in referendum pentru a sustine institutiile si reforma lor, asa cum a promis la inceputul mandatului, si nu pentru a se constitui intr-un pol de putere, al “binelui” impotriva “raului”.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Am explicat mai sus de ce nu cred ca va urma un sir de suspendari ale presedintelui. Dar presedintele se va gasi intr-o situatie de coabitare pana in 2008. Dupa parerea mea el va cere prin referendum schimbarea sistemului de vot si schimbarea constitutiei.
In opinia mea ar trebui sa incerce sa asocieze partidele la aceste teme care macar la nivel declarativ par consensuale inainte de-a incerca sa foloseasca forta.

Emil Stoica –

6. Putem vorbi de o criza non-stop pana la alegerile din 2008? Sau si dupa aceea? E numai o criza politica? Putem vorbi si de un blocaj al institutiilor? Un regres economic?

Ioana Avadani – Exista modelul coabitarii franceze care demonstreaza ca disputele dintre parlament si presedinte se pot rezolva si altfel, nu prin suspendari si acuze reciproce. Este, insa, evident, ca relatiile dintre acest presedinte si acest parlament sunt extrem de deteriorate – si daca nu criza, frectiuni permanente vor exista.
Presedintele trebuie sa fie, de acum inainte, extrem de abil si de atent la aspectele formale ale Constitutiei, pentru a evita orice sansa de atac oferita adversarilor.

Cristian Ghinea – Putem vorbi despre o criza de sistem pentru ca puterile alese direct – Presedintele si Parlamentul – se afla intr-un conflict ireconciliabil.
Se va termina atunci cind una dintre ele se va alinia politic celeilalte si asta nu se poate face decit prin vot popular, fie prin confirmarea suspendarii Presedintelui, fie prin schimbarea majoritatii parlamentare la viitoarele alegeri.

Miron Damian – Din nou, rezultatul referendumului e crucial. Daca presedintele revine cu un scor categoric atunci coalitia majoritara din parlament va trebui sa-si schimbe tactica, pentru ca risca altfel sa fie afectate la alegerile care urmeaza.
Daca dl Basescu revine cu un scor slab (in conditiile legii actuale legii sa piarda e practic imposibil), atunci presedintele jucator va deveni tanara speranta tinuta permanent pe banca de rezerve.
Daca electoratul suveran va pastra aceeasi configuratie politica si in Parlament si acelasi presedinte, atunci criza va continua. Transarea intr-un fel sau altul a acestei dispute este in mana alegatorilor.
Putem vorbi de un blocaj al institutiilor, in masura in care PSD isi va fructifica interimatul de o luna la Cotroceni, ceea ce se pare ca intentioneaza sa o faca din plin

Alexandru Lazescu – Viata economica este in prezent mai deconectata de politic ca in trecut. Cu toate acestea criza prelungita care este de asteptat nu are cum sa nu afecteze atit functionarea institutiilor, credibilitatea externa a tarii (e neclar inca daca liniile de poltica externa se vor pastra sau nu in noile conditii) cit si, mai ales, starea de spirit generala din tara.

Ioana Lupea – Criza politica va continua in lipsa reformei constitutionale si a partidelor politice prin introducerea votului uninominal. Sursa crizei nu este confruntarea intre Basescu si Tariceanu sau intre Basescu si coalitia anti-prezidentiala, ci in sistemul politic romanesc asa cum a fost construit in postcomunism pe principii oligarhice.
Romania a intrat in doi ani electorali, cinci randuri de alegeri si cel putin doua referendumuri. Un regres economic este inevitabil.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Alegerile europene de la sfarsitul anului vor constitui un test pentru partidele parlamentare si rezultatul lor va influenta climatul politic din anul electoral 2008, care va fi determinant. Fiind insa vorba de o criza constitutionala, ea va perdura pana la schimbarea constituiei si va fi amplificata daca actualul sitem de vot pe liste este mentinut.
Este posibil ca diversele masuri electorale care vor veni sa aiba consecinte asupra economiei ; nu cred insa ca ar trebui sa ne asteptam la un regres economic.

Emil Stoica –

7. Romania e un caz singular in UE? Exista cazuri, precedente , in tari member UE? Cum s-a dezamorsat criza?

Ioana Avadani – Da, exista cazul Lituaniei, care si-a suspendat presedintele cu doar citeva saptamini inainte de aderarea la UE – pentru acuzatii concrete de asociere cu crima organizata. Dupa reactiile internationale, tara nu a avut mult de suferit la capitolul “imagine” – nu stiu care sunt consecintele economice.

Cristian Ghinea – Parlamentul lituanian a demis Presedintele (ales direct) cu doua luni inainte de integrarea in UE, in 2004. A ramas demis, nefiind nevoie de referendum acolo.
Deosebirea este ca in Lituania, Rolandas Paksas a fost acuzat de delicte penale si a fost gasit vinovat de Curtea Constitutionala Lituaniana, abia apoi fiind demis de Parlament.
La noi, cum spuneam, sintem in situatia unui abuz de drept, cind parlamentul isi exercita o atributie constitutionala, dar incalcind spiritul constitutiei. Titus Corlatean vorbea in sedinta de suspendare despre ”conduita anticonstitutionala permanenta”. Asta e o aberatie. E ca si cum ai trimite pe cineva la puscarie pentru ca are conduita de violator.
Un violator este condamnat daca a comis actul in sine, nu pentru ca are conduita sau uitatura de violator, sau mai stiu eu ce.
Un presedinte se suspenda daca a comis fapta grava X, nu pentru 19 capete de acuzare, comise pe parcursul a doi ani. Adica a comis prima fapta si l-am mai lasat doi ani acolo, sa persevereze. Ori a comis violul si il arestam, ori nu l-a comis. Dar nu ne dam seama ca are comportament de violator dupa al 19-lea viol. Sintem de tot risul.

Miron Damian – Romania e caz singular de folosire a unei proceduri de impeachment fara substrat juridic, ci exclusiv politic. Exista doar cazul presedintelui lituanian Paksas, dar acesta a fost gasit vinovat de Curtea Constitutionala de acolo.
E demn de remarcat exemplul francez; anul acesta constitutia lor a fost modificata pentru a introduce o procedura de suspendare a presedintelui.
Dar modificarea a fost initiata chiar de presedintele Chirac, iar deputatii francezi au scris legea astfel incat posibilitatea sa fie folosita ca arma in lupta politica, o eventualitate denuntata chiar de ei ca de neconceput, sa fie minima.
In general crizele politice de orice fel dintr-o tara cu democratie neoriginala se rezolva prin alegeri generale, atunci cand nu se poate ajunge la un compromis.

Alexandru Lazescu – Comparatia cu Lituania e fortata. Acolo am avut de a face cu un presedinte ales de Parlament pentru care s-au dovedit legaturile sale cu mafia rusa, in timp ce in Romania e vorba doar de un joc politic, fara argumente solide pentru suspendare.
Deci situatia nu e deloc una obisnuita si in mare masura e in afara practicilor politice din alte tari din UE.

Ioana Lupea – Aproape toate statele proaspat admise in UE s-au confruntat cu crize politice. S-a spus ca sufera de un fel de oboseala a tranzitiei. Cred insa ca frecventa si profunzimea crizelor a depins de modul in care s-a transat problema comunismului. Cehia este din acest punct de vedere un exemplu pozitiv.
Tara in care a fost realizata lustratia este si cea in care un fost premier Stanislav Gross a demisionat in urma unui scandal de coruptie si este supus unei anchete judiciare.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Legislatiile tarilor importante din UE au mecanisme care duc la rezolvarea crizelor politice. Vedem astazi ca constitutia noastra nu ofera aceste mecanisme atata vreme cat vorbim de prelungirea crizei pana in 2008 si dupa. Constitutia noastra este unica si originala in UE, motiv pentru care nu putem vorbi de similaritati.

Emil Stoica –

8. Cum poate Comisia Europeana sa -si impuna politicile intr-o tara membra scapata pe panta restauratiei?

Ioana Avadani – Exista, cu siguranta, masuri publice si masuri “discrete” prin care tarile si organismele UE pot pune presiuni pe guvernele nationale. Amintim numai reactia forurilor europene la victoria in Austria a candidatului nationalist Georg Heider – care a fost silit sa se retraga, desi cistigase alegerile.
Romania este inca supusa unui mecanism de monitorizare si are repere de parcurs de indeplinit. In caz contrar, fondurile UE vor fi restrictionate.

Cristian Ghinea – Nu poate. Dar nu e vorba despre politicile Comisiei care se cer impuse, intrebarea e formulata gresit. Vorbim de promisiunile facute de statul roman in momentul in care am aderat la UE, de bunavoie si nesiliti de nimeni, ba chiar eram disperati sa intram.
Daca nu voiam sa avem o ANI puternica si independenta, de pilda, trebuia sa spunem atunci: nu, mersi, nu vrem in UE, ca sa nu ne impuneti voi conditii, vrem sa raminem pe mai departe liberi si corupti.

Miron Damian – Comisia Europeana nu vrea sa-si impuna politicile ei, vrea sa ne tinem de promisiunile pe care le-am facut noi insine, de exemplu legea ANI. Criza politica starneste ingrijorare la Bruxelles, fara indoiala, dar Comisia va actiona doar in masura in care aceasta va afecta realizarea promisiunilor facute de statul nostru.

Alexandru Lazescu – E destul de complicat, mai ales ca in jocul politic s-au prins deja si principalele structuri politice din parlament, cu ALDE si Graham Watson depasind in buna masura limitele obisnuite ale luarilor de pozitii. Depinde cit de mult se deterioreaza lucrurile.

Ioana Lupea – Prin presiune si sanctiune. Dar restauratia nu este un motiv intemeiat pentru sanctionarea Romaniei. Daca Uniunea Europeana constata ca Romania nu-si indeplineste angajamentele, in ciuda promisiunilor, atunci poate aplica sanctiuni sectoriale. Exista insa si riscul suspendarii in cazul in care Romania incalca grav regulile statului de drept.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Pana la proba contrara dat de alegeri nu cred ca se pune problema unei restauratii.

Emil Stoica –

9. Ce categorii vor avea cel mai mult de castigat/pierdut de pe urma noii situatii de instabilitate?

Ioana Avadani – Vor avea de cistigat cei care sunt obisnuiti sa functioneze in “ape tulburi” si pentru care riscurile sporite se traduc in profituri sporite. De suferit vor suferi cei care joaca “dupa reguli” si transparent – ceea ce este un mesaj extrem de daunator pe termen mediu si lung.

Cristian Ghinea –

Miron Damian – Criza genereaza blocaj politic, implicit imposibilitatea de a pune in practica un plan de masuri de reforma pe termen lung. Are de pierdut orice om care ar fi beneficiat de o astfel de reforma. Adica toata lumea.
De castigat au ceva mai putini, si ceva mai putin. In astfel de situatii e foarte mare tentatia partidelor de la putere de a puncta politic pe baza banilor de la buget; castiga acele categorii care beneficiaza de obicei de darnicia guvernamentala.

Alexandru Lazescu –

Ioana Lupea – Cresterea in sondaje a partidului lui Gigi Becali este un efect al crizei. Neimplicat in conflictul politic si scutit de criticile celorlalti actori politici, in afara parlamentului impopular si condus de un lider anti-sistem, PNG are sanse sa ajunga un partid de neignorat la formarea viitorului guvern.
Din polarizarea extrema pot castiga doar partidele cele mai active, respective PD si PSD.
Instabilitatea are insa ca rezultat incetinirea reformei si regresul economiei. Primii perdanti sunt cetatenii.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Instabilitatea impiedica sau incetineste reformele. Conflictele politice prelungite favorizeaza masurile cu caracter electorat. Toti vom avea de pierdut.

Emil Stoica –

10. Cum vedeti repozitionarea actualilor aliati anti/pro presedinte in parlamentul actual si in cel viitor (2008)

Ioana Avadani –

Cristian Ghinea – Scena politica este in acest moment fracturata de falia pro- si anti-Basescu. Opinia publica, partidele si media s-au fracturat pe aceasta logica. Ca urmare, vor cistiga partidele lider din fiecare tabara. Probabil PSD si PD vor avea cel mai mult de cistigat.
Cei care pica pe alte puncte de interes, pe alte teme, vor pierde. Cred ca PNL va deveni un partid minuscul dupa urmatoarele alegeri. As compara situatia cu momentul 1992, cind opinia publica era fracturata pro- si anti-Iliescu. PNL a jucat atunci la doua capete, a acceptat sa intre in guvernul Stolojan la cererea lui Iliescu (istoria, bat-o vina!).
A ramas in afara parlamentului si PNTCD s-a ridicat ca lider al taberei anti-Iliescu. Acum, e mare inghesuiala: cine conduce tabara anti-Basescu, dar cred ca PSD este avantajat.

Miron Damian – In parlamentul actual lucrurile sunt destul de clare, cu PLD si PD pro Basescu, restul anti, referendumul nu poate sa schimbe decat convingerea cu care vor sustine partidele punctul de vedere al taberei din care fac parte. Viitorul, insa, nu se vede la fel de bine.
Doar in ultimele luni am vazut negocieri politice unele mai pe fata, altele mai ascunse, am vazut schimbari si refaceri surprinzatoare de aliante. Mi se pare destul de hazardata orice estimare despre ce se va intampla dupa un an, un referendum si un sir de alegeri.

Alexandru Lazescu – In mod normal viitoarea campanie electorala se va centra pe batalia pentru reforma clasei politice (mai ales de-oligrahizarea politicii romanesti).
E de asteptat sa avem o grupare pro-Basescu (PD si PLD), probabil intr-o formula de alianta, si partidele din spctrul anti-Basescu. Daca PLD sties a exploateze in favoarea sa actuala situatie PNL ar putea fi cel mai grav afectat de aceasta conjuctura. Dar si PRM va avea probleme erodindu-se electoral mai ales in favoarea PNG, partidul lui Gigi Becali.

Ioana Lupea – Liantul coalitiei antiprezidentiale este Traian Basescu. Cum la Cotroceni in prezent se afla Nicolae Vacaroiu si nu Traian Basescu este de asteptat ca prima fractura majora intre PNL si PSD sa survina in timpul interimatului acestuia, aproape sigur la dezbaterea legilor sigurantei nationale.
PSD va actiona pentru erodarea lui Traian Basescu, dar si pentru a arata, liberalilor cine detine controlul. Liberalii sunt condamnati la opozitia fata de Traian Basescu. Un atac impotriva PSD poate duce la caderea celui de-al doilea cabinet Tariceanu.
PD nu s-a adaptat inca rolului de partid de opozitie. Democratii au avut o reactie palida sau nici una la reinfiintarea magazinelor duty-free terestre si la relaxarea regimului de incompatibilitati pentru directorii de spitale. Democratii pastreaza distanta si fata de Partidul Liberal Democrat al lui Stolojan.
Daca o coordonare a PD si a PLD in Parlament ar fi benefica pentru cele doua partide, o fuziune inainte de alegeri ar fi paguboasa. Noul partid va obtine mai putin decat ar castiga celele doua formatiuni separat.

Victor Alistar –

Mihai Damian – Cred ca raspunsul depinde in mare masura de scorul partidelor de la alegerile europene. Daca partidele din coalitia anti-prezidentiala vor obtine un scor mic, acesta va marca o schimbare de strategie a acestora si probabil si o rstructurare interna.
In coalitia pro-prezidentiala, scorul PLD-ului va fi foarte important in perspectiva unei eventuale fuziuni sau aliante cu PD-ul. Va trebui urmarit si scorul PNG-ului care sta foarte bine in sondaje si se pozitioneaza de partea presedintelui in actualul conflict.

Emil Stoica –