Investigația care te ajută să afli cu 40% mai repede dacă ai cancer sau nu

Cercetătorii au documentat 16.059 de cazuri de cancer mamar în interalvalul cuprins între 1991 și 2020. Au comparat evoluția bolii la femeile care s-au prezentat la prima mamografie programată cu cele care au ratat-o. Riscul unui diagnostic în stadiul 3 a fost cu 53% mai mare la grupul care a amânat prima investigație, iar pentru stadiul 4 diferența a ajuns la 260%.

Femeile care ratează prima mamografie au un risc cu 40% mai mare să moară din cauza cancerului de sân. Datele provin dintr-un studiu amplu care a inclus 430.000 de participante din Suedia, urmărite timp de aproape 30 de ani.

„Femeile care nu au participat la primul screening au fost mai predispuse să rateze și screeningurile viitoare. Această întârziere în diagnostic poate contribui la stadiul mai avansat al cancerului la momentul depistării și la mortalitatea mai ridicată,” a atras atenția dr. Jean Bao, chirurg oncolog la Stanford University School of Medicine din SUA.

Incidența cancerului a fost similară în ambele grupuri

Cercetătorii au constatat că în rândul femeilor care au fost supuse primei mamografii, 7,8% au fost diagnosticate cu cancer, comparativ cu 7,6% dintre cele care au amânat testul. Diferența principală a fost stadiul bolii depistate.

„Screeningul prin mamografie permite identificarea cancerului atunci când tumora este mai mică și mai ușor de tratat. Când investigațiile sunt amânate sau omise, boala poate evolua până la dimensiuni mai mari,” a explicat dr. Jean Bao.

Studiul a mai demonstrat că femeile care au ratat prima mamografie au continuat să amâne și controalele ulterioare, iar diagnosticul a fost stabilit în stadii mai avansate, când opțiunile de tratament sunt mai limitate și prognosticul mai rezervat.

Cât de des ar trebui făcute mamografiile

O analiză sistematică realizată de Carlos Canelo-Aybar și echipa sa și publicată în British Journal of Cancer, în 2022, a comparat eficiența mamografiilor efectuate anual, la doi ani și la trei ani, la femeile cu risc mediu de cancer mamar.

Pentru grupa de vârstă 50 – 69 de ani, concluzia a fost că screeningul la doi ani oferă cel mai bun echilibru între beneficii și riscuri. Mamografiile anuale pot detecta ceva mai devreme unele cazuri de cancer, dar cresc probabilitatea rezultatelor fals pozitive, care ar necesita investigații și biopsii inutile, cu costuri și anxietate suplimentare pentru paciente.

Cifrele din registrele americane de supraveghere a cancerului mamar confirmă că pentru femeile din această grupă de vârstă, riscul unui rezultat fals pozitiv în următorii 10 ani este de 55,2% la screeningul anual, 35,4% la cel doi ani și 24,8% la cel la trei ani.

Pentru femeile cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani, beneficiile suplimentare ale mamografiilor anuale sunt modeste comparativ cu efectele adverse. Modelele statistice au arătat că, la 100.000 de femei, screeningul anual previne cu 30 de decese mai mult decât cel bienal, dar determină și 14 cazuri de cancer induse de radiații, dintre care două fatale.

Pentru femeile între 70 și 74 de ani, diferențele între intervalele de screening sunt minime. Potrivit estimărilor, la 100.000 de femei, 100 de decese pot fi evitate prin screening anual, 90 prin cel bienal și 80 prin cel trienal.

Singurul studiu cu dovezi de certitudine moderată

Între 1989 și 1996, cercetătorii britanici au derulat studiul UKCCCR, un amplu trial randomizat la care au participat 99.389 de femei cu vârste între 50 și 62 de ani. Participantele au fost împărțite aleatoriu: unele au făcut mamografii anual, iar altele o dată la trei ani.

După aproape 14 ani de urmărire, screeningul anual a fost asociat cu un risc de deces prin cancer mamar cu 11% mai mic (raport de risc 0,89, interval de încredere 95% între 0,73 și 1,07). În grupul monitorizat anual, 25% dintre tumorile descoperite aveau cel mult 10 milimetri, comparativ cu 19% în grupul examinat la fiecare trei ani, o diferență care indică depistarea mai timpurie a bolii.

Acesta a fost singurul studiu din analiza sistematică publicată în 2022 care a fost evaluat cu un nivel de certitudine moderat, restul studiilor incluse au primit calificativul „certitudine foarte scăzută,” din cauza limitărilor metodologice și a variației mari între rezultate.

Radiațiile emise în timpul mamografiei, risc real sau mit?

Mamografia folosește o cantitate mică de radiații ionizante. Doza medie este de aproximativ 0,4 mSv, echivalentă cu expunerea naturală la radiație pe parcursul a câteva luni. Chiar dacă expunerea se repetă în timp, nivelul total rămâne redus comparativ cu beneficiile obținute prin depistarea precoce a cancerului de sân.

Analizele de modelare au arătat că, în rândul a 100.000 de femei cu vârste între 50 și 74 de ani, screeningul la doi ani ar putea duce la aproximativ 27 de cazuri de cancer mamar atribuite radiației, comparativ cu 49 dacă examinarea se face anual.

Estimările privind decesele asociate radiației sunt foarte mici: patru pentru screeningul bienal și șapte pentru screeningul anual. În același timp, beneficiile sunt net superioare riscului, având în vedere că, în același scenariu, screeningul la doi ani ar preveni peste 520 de decese prin cancer mamar, iar cel anual în jur de 690.

În plus, tehnologia a evoluat, iar dozele actuale sunt mai reduse față de cele folosite în trecut. Mamografia digitală și tomosinteza (mamografia 3D) pot îmbunătăți vizibilitatea țesutului mamar dens și scad numărul de investigații suplimentare, fără creșteri ale radiației.

Problema supradiagnosticării

Supradiagnosticarea se referă la identificarea unor cancere care nu ar fi cauzat niciodată simptome sau probleme de sănătate. Analizele de modelare estimează că, pentru 100.000 de femei cu vârste între 50 și 74 de ani, screeningul anual ar putea duce la aproximativ 2.900 de astfel de cazuri, comparativ cu 2.000 pentru screeningul efectuat o dată la doi ani și 1.600 pentru cel la trei ani.

De exemplu, cercetarea britanică Age Trial a observat o incidență similară de cancere invazive la femeile care au făcut o singură mamografie după 50 de ani și la cele care au avut mamografii anuale între 40 și 49 de ani, urmate de controale trienale.

Autorii analizei publicate în British Journal of Cancer au notat că nu există o metodă unitară de măsurare a supradiagnosticării. Multe modele includ presupuneri diferite, precum relevanța clinică a carcinomului ductal in situ (DCIS) și posibilitatea ca unele tumori să regreseze spontan, fără a necesita tratament.

Recomandările specialiștilor

Organizația Mondială a Sănătății recomandă programe de screening organizat pentru femeile între 50 și 69 de ani, intervalul cu cea mai mare incidență a bolii. Societatea Americană de Cancer propune investigații anuale între 45 și 54 de ani, apoi bienale de la 55 de ani. Programul britanic indică screening la trei ani pentru grupa de vârstă 50 – 70 de ani.

Specialiștii români recomandă ecografie de sân anuală și mamografie la doi ani după vârsta de 40 de ani, când țesutul mamar își schimbă structura și devine mai fibros. Această modificare este legată de îmbătrânire și, acolo unde este cazul, de alăptare.

Medicul poate solicita ecografie la șase luni în funcție de rezultatele investigației. Mamografia poate fi propusă și înainte de 40 de ani dacă există antecedente familiale sau alți factori de risc.

Mamografia cu tomosinteza oferă imagini tridimensionale și permite identificarea mai precisă a anomaliilor comparativ cu mamografia clasică, fiind considerată cea mai avansată metodă de evaluare radiologică a țesutului mamar disponibilă în prezent.

Screening gratuit în România

Ministerul Sănătății a anunțat recent că serviciile de prevenție sunt disponibile gratuit pentru toți românii, indiferent de statutul de asigurare. Orice femeie poate merge la medicul de familie pentru consultații preventive și poate primi trimitere pentru mamografie gratuită.

„Prevenția medicală redevine o prioritate națională. Accesul liber la controale medicale, analize, investigații și monitorizare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, este doar primul pas. Acum trebuie să lucrăm la schimbarea de mentalități și la formarea de obiceiuri sănătoase. Verificarea recurentă a stării de sănătate, chiar atunci când nu doare, salvează vieți, timp și resurse. Mergeți periodic la medic, cu încredere,” a declarat dr. Alexandru Rogobete Ministrul Sănătății.

Femeile între 18 și 39 de ani primesc anual o consultație gratuită pentru evaluarea riscului și consiliere despre fumat, alimentație, activitate fizică și greutate. Cele de peste 40 de ani pot beneficia de până la trei consultații gratuite pe an pentru evaluare, consiliere și monitorizare.

Programul național vizează grupul 50 – 69 de ani, conform recomandărilor OMS, dar campania de informare încurajează toate femeile peste 40 de ani să discute cu medicul despre factorii de risc individuali.