INVESTIGAȚIE. Cimitirul IOR. Cum au ajuns 12 hectare din parcul IOR în mâinile unei familii cu conexiuni politice și ce ascund actele de retrocedare

Peste 12 hectare din Parcul IOR au fost retrocedate de Primăria Capitalei „mai mult decât ar fi trebuit”, susțin surse apropiate anchetei penale, potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro. În urma deciziei, o bucată din zonă a fost transformată într-un câmp devastat. În spatele retrocedării apare familia Băjenaru, cu legături politice și afaceri imobiliare. Activiștii se luptă să-l recâștige în instanță, în timp ce procurorii investighează retrocedarea.

• Snoop pornește o investigație-serial despre un caz care a afectat sute de mii de români: 12 hectare de parc rase complet chiar în inima celui mai populat sector din țară. Reacția nu a venit din partea autorităților, ci a cetățenilor: locuitorii și activiștii au dat semnalul de alarmă în timp ce instituțiile statului au tăcut sau au bâjbâit. 
• Am documentat, timp de mai multe luni, cine sunt proprietarii, istoricul cazului, investigațiile oficiale, greșelile făcute de autorități și ce se va întâmpla mai departe cu zona retrocedată.
• Toate pistele duc la familia Băjenaru, ascunsă în spatele Mariei Cocoru, o nonagenară decedată, proprietară a terenurilor. Cu afaceri imobiliare, familia a preluat firme de la milionarul Dragoș Dobrescu și închiriază spații statului.
• Deși discreți, „moștenitorii” au proprietăți, mașini scumpe și legături cu figuri din fostul PDL, din perioada în care primarul democrat-liberal Videanu a retrocedat bucata din parc. 

Deocamdată nu se știe cine sunt moștenitorii Mariei Cocoru, fostă Băjenaru, care este proprietara celor 12,2 hectare din Parcul IOR. Femeia a decedat anul trecut, la 90 de ani, iar terenul din IOR a rămas în administrarea unor oameni cu afaceri în domeniul imobiliar și al spațiilor de joacă din alte sectoare ale Capitalei.

Semnături false și legi greșite. Procurorii investighează

DNA cercetează retrocedarea celor 12,2 hectare din Parcul IOR, după mai multe plângeri depuse de cetățeni.

În martie 2024, după amenda istorică de 35 de milioane de euro, procurorii au ridicat  documente de la Primăria Capitalei. Sancțiunea a fost aplicată pentru că proprietarii au defrișat stratul vegetal pe o suprafață de 9.000 de metri pătrați. 

Contactați de Snoop, procurorii DNA au refuzat să ofere informații despre stadiul anchetei sau despre infracțiunile vizate, sau natura plângerilor primite.

La începutul acestui an, primarul Capitalei Nicușor Dan a anunțat că se gândește să intre la masa credală, în încercarea de a stabili cine sunt moștenitorii și de a recupera amenda de 35 de milioane de euro. 

Procurorii au primit și un raport al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP), care a verificat documente de la mai multe instituții privind istoricul proprietarilor și cum s-a făcut retrocedarea terenului în anii 2000, la sesizarea fostului prefect al Bucureștiului, Rareș Hopincă. Tot el a contestat în instanță decizia de retrocedare. Deocamdată, procesul început de Prefectură e suspendat, până la soluționarea dosarului de către DNA. 

Una dintre neregulile sesizate este că terenul a fost retrocedat în baza unei legi greșite. 

În 2005, spune fostul prefect Hopincă, terenul ar fi trebuit retrocedat în baza legii fondului funciar, nu a Legii 10, care se referă la imobilele preluate abuziv de comuniști. Asta pentru că IOR este parte din fosta moșie Dudești-Cioplea, teren arabil, expropriat în trecut prin reformele agrare.

ANRP a refuzat să ofere date din raportul său, însă surse apropiate anchetei au declarat pentru Snoop că inspectorii au găsit suspiciuni de fals. Mai exact, semnăturile depuse de moștenitorul arendașului, Eduard Ioan Dan Romalo, la Primăria Capitalei, pe cererile de retrocedare pentru terenurile din fosta moșie Dudești-Cioplea, nu seamănă între ele. 

„Ăsta e doar un aspect. Fondul problemei e altul: dreptul de proprietate”, spun surse din anchetă. Potrivit acestora, Primăria Capitalei a retrocedat „mai mult decât ar fi trebuit” din Parcul IOR.

Rareș Hopincă confirmă pentru Snoop că asta a citit și el în raportul ANRP.

„Romalo a venit, a pus primăriei dosarul pe masă și a spus: ăsta este terenul meu, îl vreau. Iar primăria a spus: bine, ia-l. Fără să verifice, așa cum ar fi trebuit, dacă ceea ce cerea Romalo este corect, în suprafața pe care o cere și în locul pe care-l cere”, explică surse din anchetă.

Firmele familiei Băjenaru 

Un personaj-cheie în schema retrocedării terenului din Parcul IOR este Petre Băjenaru, nepotul Mariei Cocoru. Vecinii spun că locuiește în fostul apartament al acesteia și că „nu se poate discuta cu el”. Reporterul Snoop i-a bătut la ușă, dar nu a răspuns nimeni.

Petre Băjenaru (57 de ani) este implicat în mai multe afaceri imobiliare, fiind acționar în BASP Property SRL și BASP Ideal SRL, precum și asociat în firme deținute de rudele sale – Vasile, Constantin Daniel și Lucian-Ionuț Băjenaru – cum ar fi Grueff Management SRL (numele moșierul care a deținut inițial parcela retrocedată), BASP Management SRL, BASP Comercial Palace SRL și BASP Invest Team SRL.

BASP Ideal SRL a fost fondată în 2006 de omul de afaceri Dragoș Dobrescu, membru în ceea ce presa a numit „Grupul de la Monaco”, o rețea informală de afaceriști și politicieni conectați la contractele publice. Ulterior, i-a vândut firma lui Petre Băjenaru, implicat și el în afaceri imobiliare. Dobrescu a fost anchetat de DNA într-un dosar de corupție privind construcția magistralei de metrou Drumul Taberei.

G4Media scria în 2018 că Ministerul Fondurilor Europene, condus atunci de Rovana Plumb, a închiriat sediul de la grupul de firme BASP Property SRL și BASP Ideal SRL. Recent, fostul ministru PSD al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, s-a plâns de chiria mare plătită de minister, de 2,4 milioane de euro anual.

În vizitele sale pe terenul retrocedat din IOR, Sorin Tuță, administratorul terenurilor aflate pe numele lui Cocoru, conduce o mașină care are la numărul de înmatriculare „BSP”, la fel ca autoturismul la volanul căruia jurnaliștii l-au surprins în trecut pe Petre Băjenaru, dar și ca alte mașini conduse de membri ai familiei Băjenaru.

Aceeași mașină a fost surprinsă și în 2019 pe lângă Parcul Brâncuși, ce aparține tot Mariei Cocoru, unde doi bărbați au dat jos bannerul cu „Salvați Parcul Brâncuși” montat de activiști. S-a întâmplat în perioada în care Consiliul General a aprobat un PUZ ce permitea construirea unor blocuri de 10 etaje.

Jurnaliștii Snoop nu au putut să-l contacteze pe Petre Băjenaru, dar l-au sunat pe Dan Băjenaru (nepotul lui Petre).

Acesta a negat că are vreo legătură cu terenul din Parcul IOR și a refuzat să comenteze relația dintre familia Băjenaru și Maria Cocoru.

Tinerii Băjenaru: „Vin sărbătorile, oamenii au nevoie de liniște, nu de spectacole ieftine”

De același refuz ne-am lovit și când i-am contactat pe verii lui, Alexandru și Mihăiță Băjenaru, care locuiesc în comuna Vidra, județul Ilfov. Acolo unde și-a petrecut Maria Cocoru ultimii ani de viață. 

Mihăiță Băjenaru, 32 de ani, nu a răspuns când am sunat la poartă, deși la ferestrele în formă de arcade a apărut de câteva ori o siluetă. În curte are două mașini, ambele cu terminația „BSP” la numărul de înmatriculare, la fel ca autoturismele firmelor familiei sale. În imaginile de pe rețelele sociale, Băjenaru se mai afișează cu un al treilea BMW.

Tânărul a răspuns, în schimb, la telefon.

„Nu am de-a face cu aceste retrocedări. Poate ați greșit numărul”, a spus el inițial. 

S-a ferit să dea vreo explicație legată de mătușa lui: 

„Nu are asta importanță: cine este Maria Cocoru, în primul rând. În al doilea rând, vin sărbătorile și toată lumea are nevoie de liniște, nu de spectacole de-astea ieftine, de jurnalism d-ăsta cu care vă ocupați voi. (…) Ar trebui să vă ocupați de ceva frumos, nu de chestii din astea ieftine, da?”.

Citește continuarea investigației despre Cimitirul IOR pe snoop.ro