Investorii straini reclama ca nu au fost consultati pentru codul insolventei. Reprezentantul lichidatorilor: Ministerul Justitiei a hotarat cine participa

Vicepresedintele Consiliului Investitorilor Straini (FIC) din Romania, Steven van Groningen, a reclamat, miercuri, ca mediul de afaceri nu a fost consultat deloc la elaborarea noii legi a insolventei, seful Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa (UNPIR), Arin Stanescu precizand ca Ministerul Justitiei a decis cine participa la procesul de consultare.

Guvernul a adoptat prin ordonanta de urgenta un nou cod al insolventei, insa Curtea Constitutionala l-a declarat neconstitutional, fapt salutat de liderul FIC.

„A fost o lege noua care a intrat in dezbatere publica pe 2 septembrie si atunci am format un task force care sa prezinte pozitia mediului de afaceri. Am avut si contacte cu Guvernul sa vorbim despre asta. Pe 1 octombrie am avut o intrevedere la Ministerul Justitiei cu cei care au elaborat legea. Spre surpriza noastra, in mai putin de 24 de ore, legea a fost transformata in ordonanta de urgenta. Aceasta a fost declarata neconstitutionala ceea ce este un lucru bun”, a declarat van Groningen, la o dezbatere privind codul insolventei, organizata de FIC, Camera de Comert Americana (AmCham) Romania, Asociatia Oamenilor de Afaceri, Romanian Business Leaders.

In replica, Arin Stanescu, liderul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, care a participat alaturi de partea Guvernamentala la elaborarea noului cod al insolventei, a precizat ca Ministerul Justitiei a decis participantii la consultari.

„Ministerul Justitiei a hotarat cine participa. De ce nu a invitat si reprezentanti ai mediului de afaceri nu pot raspunde. Codul Insolventei a fost o necesitate antamata de Guvern si de Banca Mondiala”, a declarat Stanescu.

Alte critici la adresa codului esuat al insolventei:

• Presedintele AOAR, Florin Pogonaru, a criticat faptul ca prin proiectul noului cod al insolventei practicienii in insolventa „au ajuns sa incaseze mai mult decat creditorii”. „Agenda dumneavoastra nu este legata de agenda creditorului”, le-a mai reprosat Pogonaru practicienilor in insolventa.
• Florentina Canel, avocat al GDF Suez: „Pe parcursul procedurilor de insolventa furnisorii de utilitati trebuie sa livreze mai departe apa, gaze, electricitate. Asociatia Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE) a transmis propuneri la niul cod al insolventei, insa demersul nostru a ramas inutil”.

Arin Stanescu: 20.000 de dosare de insolventa, la 700.000 de firme

In prezent, sunt inregistrate aproximativ 20.000 de dosare de insolventa dintr-un total de circa 700.000 de societati comerciale inregistrate in Romania, a declarat Arin Stanescu, presedintele Uniunii practicienilor in insolventa.

„Nu este foarte mult”, a apreciat el.

De asemenea, din totalul dosarelor de insolventa, circa 94% sunt pentru faliment, iar 6% pentru reorganizare judiciara, a mentionat el. Stanescu a mentionat ca procentul procedurilor de reorganizare jusdiciara a crescut de la 2%.

Referitor la durata procedurilor de insolventa, el a precizat ca in medie aceasta este de 2 luni, „deci foarte scurte”.

Steven van Groningen: Nu putem continua cu adoptarea legislatiei importante fara consultarea mediului de afaceri

Vicepresedintele FIC a criticat si o tendinta generala a Guvernului de a promova acte normative importante fara consultarea celor implicati, mediul de afaceri in cazul legislatiei economice.

„Nu putem continua sa adoptam o legislatie importanta, fara consultarea celor implicati, fara consultarea mediului de afaceri. Daca facem o lege noua, ar trebui in primul rand sa vedem cui ii este aceasta adresata si cine sunt cei care vor fi afectati”, s-a plans reprezentantul investitorilor straini.

De asemenea, el a reclamat si practica Guvernului Romaniei de a recurge in mod exagerat la solutia ordonantelor de urgenta pentru promovarea diverselor regelementari, in locul unor proiecte de lege care sa intre in dezbaterea Parlamentului inainte de a intra in vigoare.

„Este incredibil, sunt sute de ordonante de urgenta in Romania. Aceasta este o problema pentru economia nationala. Nu putem considera ca aceasta este un mod normal de actiune care poate ajuta mediul de afaceri. Cred ca emiterea atator ordonante de urgenta este o ilustrare a problemelor pe care le avem in Romania”, a spus vicepresedintele FIC.

Curtea Constitutionala Romaniei a decis ca ordonanta de urgenta privind Codul insolventei este neconstitutionala, fiind admisa sesizarea Avocatului Poporului.. CCR a constatat ca a fost incalcat art. 115 alin 4 si 6 din Constitutie, in sensul ca nu se justifica urgenta adoptarii OUG si ca Guvernul nu poate adopta ordonante care afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

Avocatul Poporului, Anastasiu Crisu, a contestat pe data de 9 octombrie la Curtea Constitutionala Ordonanta de urgenta privind insolventa.

Codul insolventei a fost aprobat de Guvern pe data de 2 octombrie, dar ca ordonanta de urgenta, si nu ca proiect de lege care sa intre in vigoare abia dupa avizul Parlamentului, informa atunci Mediafax.

Codul insolventei a fost lansat de Ministerul Justitiei, in dezbatere publica, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anuntat, inaintea unei sedinte ca pe agenda actelor normative a fost inclus si Codul insolventei ca proiect de lege.

La finalul sedintei, insa, Guvernul a anuntat ca procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa au fost aprobate prin ordonanta de urgenta.

Inaintea sedintei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat ca Guvernul are probleme cu incasarile la buget, in primul rand ca urmare a reorganizarii ANAF, si spera ca noul Cod al insolventei va combate evaziunea fiscala comisa in ultima perioada de firme care au intrat in insolventa doar pentru a nu plati taxele la buget.

Proiectul Codului insolventei, lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei la inceputul lunii septembrie, prevede, printre altele, ca pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa se introduce o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putand fi aprobat, in prezent, un plan fara corespondent in valoarea creantelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masa credala.