Iohannis: Neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele petrecute în timpul Revoluţiei rămâne un punct nevralgic al societăţii noastre

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii în care afirmă că la 33 de ani de la acel moment viaţa românilor este complet diferită, subliniind însă că neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele petrecute atunci rămâne „un punct nevralgic al societăţii noastre”.

„Decembrie 1989 reprezintă momentul care a schimbat definitiv parcursul României. Prin credinţa şi voinţa românilor care nu au mai suportat umilinţele regimului comunist, ţara noastră s-a îndreptat ireversibil spre democraţie, un drum pe care ni l-am asumat de aproape trei decenii şi jumătate. În România, în mod dramatic, în Decembrie 1989 comunismul nu a putut fi îndepărtat decât după ce,

până în ultima sa clipă, s-a dedat la violenţe, abuzuri şi crime, aceleaşi arme care au dus la instaurarea lui la putere. Sângele vărsat şi vieţile jertfite pentru libertate nu pot fi date uitării, iar sacrificiul eroilor care ne-au eliberat de tirania comunismului va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră naţională. Cel mai nobil mod prin care îi putem onora pe cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem fi liberi este de a proteja democraţia şi statul de drept şi de a respinge orice formă a extremismului şi populismului”, spune şeful statului în mesaj.

Iohannis afirmă că, la 33 de ani de la Revoluţia anticomunistă, viaţa românilor este complet diferită.

„Cetăţenii se bucură de drepturi şi libertăţi care, înainte de decembrie 1989, reprezentau doar aspiraţii ce păreau mai degrabă imposibil de atins. Astăzi, România este un stat democratic, profund ataşat valorilor euroatlantice şi un partener de încredere pentru aliaţii noştri, fapt dovedit şi recunoscut în mod constant. Ca membru al Uniunii Europene şi al NATO, România continuă să îşi consolideze democraţia şi, prin eforturile autorităţilor şi sprijinul primit din partea structurilor din care face parte, să se dezvolte şi să reducă decalajele generate de regimul comunist şi să elimine consecinţele nefaste ale acestuia”, spune preşedintele Iohannis.

Şeful statului punctează că, deşi trăim vremuri dificile, în care întreg continentul european suferă din cauza consecinţelor războiului de la graniţele noastre, este de neconceput ca generaţii care au avut şansa de a nu cunoaşte ororile totalitarismului să cadă pradă discursului nostalgic comunist. El indică faptul că, pe fondul instabilităţii ultimei perioade, a dificultăţilor economice, a crizei cauzate de pandemia de COVID-19, discursul populist încearcă să pună sub semnul întrebării valorile prezentului.

„Astfel de viziuni periculoase ne afectează pe toţi şi pot câştiga teren pe fondul provocărilor actuale. După 33 de ani de la înlăturarea comunismului, „trebuie să respingem categoric distorsionarea adevărului despre trecutul nostru recent şi evocarea unor sentimente de nostalgie legate de această perioadă”, afirmă Iohannis.

Preşedintele Iohannis punctează că generaţiile tinere au misiunea de a veghea la continuarea parcursului democratic al ţării.

„Regimul comunist a fost unul criminal, represiv şi abuziv! Sub dictatură, românii au trăit în teroare, în frig şi în întuneric într-o societate-închisoare, izolaţi de restul Europei şi al lumii, lipsiţi de drepturi şi libertăţi. Sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre au pierit în închisori, alte sute de mii au căutat libertatea în exil, riscându-şi viaţa şi expunându-şi familiile celor mai aspre consecinţe. Generaţiile tinere au misiunea de a veghea la continuarea parcursului democratic al ţării, conştientizând că drepturile noastre au fost cu greu dobândite în 1989, prin sacrificiul românilor mânaţi de un curaj extraordinar, care s-au ridicat împotriva dictaturii, înfruntând lovituri şi gloanţe”, spune Iohannis.

Şeful statului subliniază că „neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele petrecute în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 rămâne un punct nevralgic al societăţii noastre”.

„Faptul că nici până la acest moment Justiţia nu a identificat şi sancţionat vinovaţii pentru crimele comise în timpul Revoluţiei nu face decât să întreţină sentimente de durere şi frustrare. În lipsa dreptăţii, masacrele comise asupra populaţiei civile vor rămâne răni care nu se vor vindeca niciodată”, afirmă Iohannis.

Şeful statului reiterează angajamentul ferm privind asumarea corectă a trecutului şi promovarea valorilor democratice şi ale statului de drept.

„Ne înclinăm în faţa jertfei înaintaşilor noştri şi le păstrăm vie memoria, preţuind şi protejând valorile pentru care s-au sacrificat în Decembrie 1989”, conchide preşedintele Iohannis.

La 33 de ani de la Revoluție, Parchetul General retrimite în instanță dosarul în care sunt urmăriți penal Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus

Parchetul General a anunțat pe 3 august că a retrimis instanței dosarul Revoluției, în care sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

• Dosarul Revoluției: Inculpații au făcut parte din conducerea vechiului regim comunist / Constituirea grupului „Iliescu” și instaurarea psihozei securist-teroriste – rechizitoriu
• Dosarul Revoluției: Militarii români s-au luptat între ei cu un dușman inventat, „teroriștii”. Într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri- rechizitoriu

În 21 mai 2021, dosarul Revoluției fusese întors la Parchetul Militar de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor militare din 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

• Ion Iliescu – fost președinte al României
• Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și
• Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare

Soluțiile de clasare din dosarul Revoluției

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

În luna mai a anului trecut, însă, dosarul Revoluției a fost retrimis Parchetului de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu, iar Parchetul General spune acum că au fost „înlăturate neregularitățile” constatate de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus trimiterea în judecată.

Soluțiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 față de Ceaușescu Nicolae (autoritate de lucru judecat), Vlad Iulian (autoritate de lucru judecat), Postelnicu Tudor (autoritate de lucru judecat), Dumitrescu Emil (a survenit decesul), Stănculescu Atanasie Victor (a survenit decesul), Milea Vasile (a survenit decesul), Militaru Nicolae (a survenit decesul), Hortopan Ion (a survenit decesul), Eftimescu Nicolae (a survenit decesul), Brucan Silviu (a survenit decesul), Mocanu Mircea (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Dinu Ștefan (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Toma Ion (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Igreț Viorel (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Roman Petre (nu există probe concludente cu privire la existența faptei), Brateș Teodor (nu există probe concludente cu privire la existența faptei) și față de infracțiunile de drept comun săvârșite la Revoluție au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ICCJ, respectiv prin neconfirmarea de către ICCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general.

ICCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în privința a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei și reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate, acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanța. Pentru restul de 218 persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020.

4.544 de dosare penale deschise pentru fapte de la Revoluție. Ce s-a întâmplat cu ele

Parchetul General mai spune că începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul României a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, care a dus la un număr foarte mare de decese, dar și la rănirea unor persoane, la suferinţe psihice și lipsiri grave de libertate:

• „Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
• Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
• Foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
• Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.
• Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
• În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.
• Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
• Cele mai sus prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari și civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în intervalul revoluționar”.