Iohannis și-a introdus proiectul „România Educată” în Strategia Națională de Apărare / Corupția e amintită doar în trecere / Mass-media, menționată ca mijloc de derulare a unor acțiuni ostile și răspândire a fake news

​Proiectul președintelui „România Educată” a fost introdus în Strategia Națională de Apărare 2020-2024, adoptată de CSAT și transmisă Parlamentului. Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției avea un rol important, acum, în documentul consultat de HotNews.ro, corupția este menționată doar în treacăt, la Capitolul Riscuri. De asemenea, în Stategie mass media este menționată ca mijloc de derulare a unor „acțiuni ostile/ de influență” și de propagare a știrilor false, propunându-se unor „instrumente eficiente pentru consolidarea rezilienței societale” în acest sens.

Corupția este menționată în trecere, la Capitolul Riscuri, la punctul 146:

• „Dificultățile de ordin economic, perpetuarea economiei subterane si a coruptiei, nivelul crescut al evaziunii fiscale coroborat cu gradul redus de colectare a taxelor impozitelor, infrastructura deficitară, precum reziliența redusă a sistemului fiscal în raport cu evolutiile exteme limitează perspectivele de demoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice si de imagine în plan extern. Conex, dificultätile în asigurarea sustenabilitätii bugetare afectează creșterea economică, respectiv dimensionarea si alocarea eficientă a cheltuielilor publice”

În Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019, corupția avea un rol important. Era menționată la capitolul Amenințări, Riscuri și Vulnerabilități: „Vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.

„Operaționalizarea proiectului România Educată”

În documentul consultat de HotNews.ro, educația este calificată ca o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale. În documentul strategic pentru perioada 2020-2024, se precizează că se „va asigura operationalizarea proiectului „România educată”, având drept obiective centrale creșterea calitătii actului educațional, reducerea inechitătii a pierderilor de capital uman, precum pregătirea cetătenilor pentru viata civică într-o epocă de intensă circulatie informatională”

Potrivit documentului, complementar vor fi dezvoltate „instrumente eficiente” de reacție la fake news. În acest context, mass media este menționată ca mijloc de derulare a unor „acțiuni ostile/ de influență” și de propagare a știrilor false.

De altfel, documentul tratează chestiunea fake news, propunând „creșterea nivelului de alfabetizare funcțională pentru dezvoltarea gândirii critice și pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populatiei în fața fenomenului de răspândire de informatii false, care pot avea consecinte negative pentru securitatea natională”.

Despre „operaționalizarea” proiectului „România Educată”:

„Între altele, această strategie va determina:

• o ameliorare a procesului de formare initială continuă a cadrelor didactice, precum si a managerilor din educatie;o mai bună corelare între sistemul educational, domeniul cercetării și piața muncii;
• reducerea decalajelor de calitate dintre mediul urban si cel rural si a abandonului
• asigurarea securitătii copilului în interiorul institutiilor de învătământ;
• dezvoltarea unui sistem de educatie timpurie de calitate, contribuind la compatibilizarea vietii de familie si a activitătii profesionale;
• internationalizarea si europenizarea învătământului universitar, cu scopul întăririi cooperării cu alte state din UE, a atragerii de talent international a facilitării accesului României la proiecte internationale de cercetare dezvoltare tehnologică;
• accelerarea procesului de asigurare a accesului la educatie pentru sănătate pentru elevi si studenti, care să includă componente privind conduita în caz de pandemie.

Despre fake news și securitate informațională:

• Această strategie va f1 completată de dezvoltarea unor instrumente eficiente pentru consolidarea rezilientei societale, care si includă:
• îmbunătătirea nivelului de constientizare cu privire la actiuni ostile/de influentă derulate în spatiul public prin intermediul mass-media clasice sau online (dificil de gestionat atunci când apar factori noi cu impact în plan securitar, precum dezinformarea sau răspândirea/fabricarea de stiri false);
• includerea în curricula educatională a dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informationale;
• introducerea pe scare largă a programelor de educatie din sfera competentelor digitale și a securitătii online.

Strategia de dezvoltare a unor instrumente eficiente pentru consolidarea rezilienței societale si a infrastructurilor critice include:

• îmbunătătirea nivelului de conștientizare cu privire la actiuni ostile/de influentă derulate în spatiul public prin intermediul mass-media clasice sau online sau a think-tank-urilor, dificil de gestionat atunci când apar factori noi cu impact în plan securitar, precum fake news, a căror sursă de proveniență este adesea, greu de identificat si atribuit;
• facilitarea dimensionării unor instrumente publice accesibile si transparente prin care să fie expuse sursele de dezinformare, produsele narativele acestora;
• creșterea capacității institutiilor de învățământ, cercetare, a think-tank-urilor si media de a identifica si combate mișcările de dezinformare sustinute de actori statali sau non-statali ostili;
• creșteerea nivelului de alfabetizare ftnctională pentru dezvoltarea gândirii critice și pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populatiei în fata fenomenului de răspândire de informatii false, care pot avea consecinte negative pentru securitatea natională;
• sustinerea programelor de educatie pentru sănătate si educatie pentru situatii de urgentă;
• adoptarea de măsuri care să contribuie la reducerea fenomenului de brain drain concomitent cu implementarea unor programe de atragere de talent international;
• demararea unor programe ample de educatie în ciclul gimnazial si cel liceal, în sfera competentelor digitale a securitătii online, precum si pentru dezvoltarea deprinderilor necesare pentru combaterea informatiilor false, astfel încât să se diminueze vulnerabilitatea tinerei generatii la asemenea provocări de tip hibrid, având ca efect creșterea rezilientei societale;
• conșientizarea populatiei, institutiilor publice centrale si locale si mediului de afaceri asupra importantei măsurilor de protectie a infrastructurilor critice pentru functionarea continuă si în sigurantă a serviciilor utilitătilor publice de bază (electricitate, apă, căldură, salubritate, transport în comun, servicii sociale).

În precedenta Strategie Națională, corupția era menționată și la capitolul „Direcţii de acţiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale” – informaţii, contrainformaţii şi securitate.

Care sunt acum directiile de actiune pe componenta de informatii, contrainformatii si de securitate din Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2020 -2024:

• Apărarea ordinii valorilor constitutionale, inclusiv a drepturilor si libertätilor fundamentale ale cetätenilor;
• Identificarea si semnalarea disfunctiilor de natură să afecteze asigurarea/prezervarea valorilor identitar-nationale;
• Protejarea promovarea intereselor României la nivelul UE, NATO, ONU OSCE și consolidarea profilului tării noastre de garant/furnizor regional de securitate;
• Prevenirea contracararea riscurilor si a amenintărilor derivate din activitatea entitätilor informative ostile orientate împotriva intereselor de securitate ale statului român;
• Asigurarea protectiei contrainformative a informatiilor clasificate;
• Prevenirea si contracararea riscurilor si promovarea oportunitätilor în ceea ce privește asigurarea stabilitätii economico-financiare, a securitätii energetice, a intereselor economice ale României în regiunea extinsä a Mării Negre în regiunea Balcanilor, funnctionarea infrastructurilor critice, dezvoltarea infrastructurii de transport, implementarea societätii informationale a economiei digitale, dar semnalarea vulnerabilitätilor, respectiv a oportunitätilor în domeniul industrial în sectoarele financiar-bancar, agricol si silvic;
• Identificarea si semnalarea imixtiunilor de naturä sä altereze decizia economicofinanciarä de nivel strategic, precum prevenirea combaterea activitätilor economice ilegale de mare amploare;
• Prevenirea contracararea riscurilor, diminuarea vulnerabilitätilor si promovarea oportunitätilor în accesarea utilizarea fondurilor europene;
• Identificarea semnalarea actiunilor întreprinse de grupuri de interese ilegitime pentru deturnarea actului de decizie;
• Prevenirea si contracararea amenintärilor cibernetice – derulate de entitäti ostile, statale si non-statale – asupra infrastructurilor de comunicatii tehnologia informatiei cu valente critice pentru securitatea nationalä;
• Intărirea cadrului juridic, procedural operational specific protectiei infrastructurilor critice;
• Creșterea capacitătii institutiilor publice, companiilor private a organizatiilor neguvemamentale de a implementa norme de securitate ciberneticä si de a-si forma personalul în vederea protectiei datelor cu caracter personal, a datelor privind activitatea rezultatele cercetärii știintifice a altor date ce nu sunt de interes public;
• Prevenirea și contracararea riscurilor asociate activitätilor unor entitäti teroriste, prezentei pe teritoriul national a membrilor sau simpatizantilor unor asemenea entitäti, intensificärii propagandei extremist-teroriste, în special a celei jihadiste în ascensiune în mediul online, si a proceselor de radicalizare în România;
• Semnalarea si prevenirea disfunctiilor înregistrate în functionarea marilor sisteme publice;
• Identificarea, semnalarea vulnerabilitätilor si factorilor de risc în securizarea frontierei de stat, în special a celei care reprezintä frontiera externä a Uniunii Europene, în vederea prevenirii combaterii migratiei ilegale, traficului de persoane bunuri si a altor riscuri cu impact asupra securitätii nationale;
• Prevenirea contracararea activitätilor de criminalitate organizatä, inclusiv transfrontalierä, care, prin actiuni de influentare a capacitätii de decizie, activitäti economice ilegale, trafic de droguri de mare risc migratie ilegalä, pot afecta securitatea nationalä;
• Prevenirea contracararea amenintărilor hibride, concretizate în actiuni conjugate ostile, derulate de actori statali sau non-statali, în plan politico-administrativ, economic, militar, social, informational, cibernetic sau al crimei organizate;
• Prevenirea si contracararea fransferurilor ilegale de armament, produse tehnologii cu dublä utilizare destinate unor actori statali sau non-statali supusi sanctiunilor internacionale sau proliferanti;
• Consolidarea culturii de securitate la nivelul aparatului decizional, gestionar al informatiilor secrete de stat, prin conștientizarea principalelor riscuri si vulnerabilitäti contrainformative ce pot facilita manifestarea amenintärilor la adresa securitätii nationale cu impact major în planul intereselor nationale, respectiv parteneriale;
• Asigurarea interoperabilitätii compatibilizärii sistemelor de informatii cu cele ale UE si NATO, în sensul optimizärii cooperärii transfrontaliere între autoritätile de aplicare a legii pentru punerea la dispozitie a informatiilor necesare pentru investigarea criminalitätii organizate a terorismului.

Care erau direcțiile de acțiune – Dimensiunea de informații, contrainformații și de securitate în Strategia de Apărare 2015-2019:

• apărarea ordinii și valorilor constituționale;
• identificarea și semnalarea actelor de corupție;
• semnalarea disfuncțiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populație, precum și a deficiențelor în marile sisteme publice;
• identificarea și semnalarea disfuncțiilor, riscurilor și amenințărilor la adresa: securității energetice; gestionării fondurilor europene; funcționării piețelor financiare; securității alimentare a populației; securității mediului; obiectivelor de dezvoltare regională și a infrastructurii de transport;
• identificarea imixtiunilor de natură să afecteze decizia economico-financiară de nivel strategic și combaterea actelor de evaziune de amploare;
• asigurarea mecanismelor de prevenire și contracarare a atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informaționale de interes strategic, asociată cu promovarea intereselor naționale în domeniul securității cibernetice;
• identificarea și contracararea acțiunilor asimetrice și de tip hibrid;
• identificarea și semnalarea deficiențelor în funcționarea optimă a infrastructurilor critice;
• prevenirea și combaterea terorismului;
• cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile informative ostile, asigurarea protecției contrainformative a intereselor naționale, precum și a informațiilor clasificate;
• identificarea și contracararea rețelelor de crimă organizată transfrontalieră ce desfășoară activități cu grad sporit de risc economic și social și prevenirea accesului acestora la mecanismele de decizie în stat și la resursele economice naționale;
• cunoașterea obiectivelor, resurselor și direcțiilor de dezvoltare a programelor clandestine de înarmare convențională sau cu arme de distrugere în masă și vectori purtători, precum și contracararea transferurilor ilegale de produse strategice.