Ipoteza Salem și posibilele ei consecințe: inginerii anti-Darwin și inginerii Jihadului
Inginerii anti-Darwin
În timpul documentării pentru articolul Despre filosofia analizelor științifice cu un exemplu de caz: Ce fel de teorie este darwinismul? și viitoarea mea carte[1], am dat peste o informație depreciativă[2] la adresa inginerilor – ipoteza Salem. Și cum eu însumi sunt inginer de meserie, m-am simțit puțin atins în amorul profesional. Despre ce este vorba?
Formulată inițial de Bruce Salem[3], ipoteza care-i poartă numele are două versiuni:
Versiunea moale:
Într-o dezbatere despre evoluție vs. creație, o persoană care pretinde că are o pregătire științifică și este de partea creației, va fi cel mai probabil un inginer.
De ce oare un inginer ar fi înclinat să fie creaționist? Un posibil răspuns se găsește într-o scrisoare[4] publicată pe un blog al inginerilor electroniști (EE Times):
Evoluția naturalistică este antiteza ingineriei. Inginerii înțeleg că structurile complexe sunt concepute inteligent, nu sunt produse ale unor variații aleatorii. Inginerii trebuie să fie primii care să recunoască faptul că o structură optimizată de mare complexitate, precum ochiul sau urechea umană (ca să nu mai amintim complexitățile celulelor individuale) nu este rezultatul probabil al relației timp + șansă + selecție naturală
Datele care să suporte această ipoteză sunt mai degrabă anecdotice decât solid științifice. Și, totuși, unele explicații sunt necesare. De exemplu, este posibil ca inginerii cu vederi creaționiste să fie mult mai vocali decât confrații lor, non-creaționiști. Sau, precum în scrisoarea citată mai sus, unii creaționiști, cu o pregătire inginerească la bază, se simt mai îndreptățiți să-și afirme credința lor, invocând cunoștințele și calitățile profesionale oferite de această pregătire.
Versiunea dură:
O educație în disciplinele inginerești formează o predispoziție pentru puncte de vedere creaționiste
Această ultimă formă a ipotezei Salem are nevoie de un solid suport statistic, care să o valideze prin evidențierea unui nivel semnificativ de adepți anti-Darwin printre ingineri.
Un articol publicat în 1996 descrie o situație semnificativă: inginerii sunt cel mai religios grup printre toți absolvenții cu studii superioare – 66,5%, urmați de economiști (61,7%), cercetători științifici (49,9%), lucrători în domenii sociale (48,8%), doctori (46,3%) și avocați (44,1%). Inginerii și economiștii sunt, de asemenea, cei care se opun cel mai puțin religiei (3.7% și 3.0%, respectiv)[5].
Există date semnificative și despre alte meserii, printre ai căror practicanți se găsesc suficient de mulți creaționiști.
Plecând de la datele obținute de Carnegie Commission National Survey of Higher Education: Faculty Study Subsample, 1969 pe un eșantion de 60.000 profesori universitari americani, Stark et al. (1998) au calculat următoarele procentaje de persoane religioase din mediul academic american (Tabel 1)[6]:
TABEL 1. Religiozitatea pe baza domeniului academic
Un studiu[7] publicat de profesorul R. V. Short, din Departamentul de Fiziologie al Universității Monash din Australia, una dintre cele mai bune școli medicale din țară, prezintă următoarea situație:
Din cei peste 150 studenți pe care i-a chestionat la începutul unui curs medical, Prof. Short a descoperit că 27% credeau că Darwin a greșit în legătură cu selecția naturală ca mijloc de evoluție a speciilor, iar 27% nu credeau că omul a putut evolua dintr-un strămoș de tip maimuță africană. În timp ce numai 11% dintre studenți au considerat că specia umană va supraviețui permanent, alți 54% erau convinși de existența vieții după moarte.
Profesorul a luat cele mai bune măsuri pentru „remedierea” acestei situații, adică să-i aducă pe viitorii medici în tabăra evoluționistă: manuale evoluționiste de prima mână, vizită la zoo, filme documentare evoluționiste etc. La câteva săptămâni după terminarea cursului, le-a cerut studenților să răspundă la același chestionar ca cel de la deschiderea cursului. Spre marea lui uimire și neplăcută surpriză, nu au fost schimbări statistice semnificative la nici unul dintre răspunsurile date!
Un studiu asemănător[8], efectuat printre studenții cursului de biologie evoluționistă de la Universitatea din Cape Town (capitala Africii de Sud), a demonstrat că nu există schimbări semnificative statistic între viziunea studenților înainte și după curs, în cazul întrebărilor care se refereau la creație, biodiversitate și design inteligent.
Ce factori ar putea explica tendința unor oameni educați către idei pe care comunitatea științifică (în majoritate) le consideră false? Printre multiplele răspunsuri încercate, mi-a atras atenția recenta contribuție[9] a cercetătorului John S. Wilkins, Honorary Research Fellow la University of Melbourne și Research Scholar la Ronin Institute, din Montclair, New Jersey.
Wilkins propune constituirea unui spațiu conceptual, cu n dimensiuni, dintre care cel puțin patru sunt importante: gândirea esențialistă, rezistența la noutate, prejudecata deductivă și prejudecata de autoritate. Combinarea acestor patru variabile independente formează un spațiu al gândirii în care se pot distinge diferite regiuni, caracterizate prin diferite stiluri cognitive. Una din aceste regiuni este numită de Wilkins regiunea Salem:
Ocupantul regiunii Salem va tinde să se bazeze pe cunoștințe obținute anterior și să accepte adevărul științei într-un anumit moment, cel mai probabil momentul educației sale…El va tinde să se bazeze pe autorități din interiorul și exteriorul științei și va opune rezistență oricărei încercări de a pune la îndoială consensul sau valorile culturale acceptate de comunitatea sa. Valorile „comunității” ar putea fi sociale, religioase, politice și profesionale. El va permite ca influențele externe să treacă peste consensul oferit de știința profesională…
Exemple de locuitori ai unei regiuni Salem (apud Wilkins): creaționiștii și adepții Designului Inteligent, scepticii încălzirii globale, cei care sunt împotriva vaccinărilor, opozanții medicinii științifice și diverșii susținători ai unor teorii conspiraționiste (mișcarea „Truther” 9/11, asasinarea lui J. F. Kennedy și altele asemenea).
Existența unei regiuni Salem va conduce la crearea unei mentalități specifice, caracterizate inițial de o lipsă de încredere în fața noutăților. Ulterior, neîncrederea se va transmite urmașilor și aliaților, nu pe calea Principiului lui Plank (noile teorii triumfă pentru că mor oponenții lor), ci pe o cale opusă: vechile teorii și idei sunt apărate și adoptate cu încăpățânare de noile generații de locuitori din regiunea Salem. În final, lipsa de receptivitate la nou a locuitorilor din regiunea amintită va genera o problemă crucială: rezistența la modernism.
Inginerii Jihadului – De ce așa de mulți ingineri devin teroriști islamiști?
O carte[10] – Inginerii Jihadului – apărută anul acesta în luna martie aruncă o lumină nouă asupra ipotezei Salem printr-o întrebare care neliniștește: De ce așa de mulți ingineri devin teroriști ai Jihadului?
Autorii cărții sunt Diego Gambetta, profesor de teorie socială la European University Institute în Florența, Official Fellow la Nuffield College, University of Oxford, – o autoritate în domeniul misiunilor suicidale -, și Steffen Hertog, analist politic la London School of Economics.
Punctul de plecare al cărții sunt datele compilate, pe o perioadă de trei decenii și de pe trei continente, despre cele mai notorii atacuri teroriste, comise de extremiști musulmani, asupra unor civili din Europa, Statele Unite, Israel și alte locuri. Firul roșu, care străbate toate aceste atacuri teroriste, este preponderența inginerilor printre teroriști. Câteva exemple semnificative:
Mohamed Atta (egiptean) și Khalid Sheik Mohammed (kuwaitian), principalii lideri ai atacurilor din 11 septembrie 2001, au avut amândoi studii inginerești: primul, planificarea urbană la Universitatea Tehnică din Hamburg, al doilea, ingineria mecanică la North Carolina Agricultural and Technical State University. Mai mult, dintre cei 25 indivizi implicați direct în atacurile din 11/9, opt erau ingineri. Însuși Osama bin Laden, fondatorul organizației Al-Qaida, a fost inginer constructor.
Umar Farouk Abdulmutallab (nigerian) a încercat, în ziua de Crăciun 2009, să detoneze o bombă, ascunsă în chiloți, la bordul unui avion care se îndrepta către Detroit. Cu un înainte, Umar absolvise University College London cu o diplomă de inginer mecanic.
Pe 13 octombrie 2009, Mohamed Game (libian), a detonat două kilograme de nitrat la intrarea cazărmii Santa Barbara din Milano. Game avea o diploma de inginer electronist.
Pe 13 iulie 2009, un tribunal german l-a condamnat pe Aleem Nasir (pakistanez și german) la opt ani de închisoare pentru rolul său de recrutor pentru Al-Qaida în Europa. Se crede că Nasir a recrutat un număr de musulmani germani pentru Jihad, printre ei pe germanul-marocan Bekkay Harrach, cel care a devenit infam pentru amenințările cu Jihadul la adresa guvernului german. Nasir este inginer mecanic, iar Harrach începuse studii de tehnologie laser și de matematică.
Faisal Shahzad (pakistanez), care a lăsat un SUV umplut cu explozibil în Times Square în Manhattan pe 1 mai 2010, avea o diplomă de inginer informatician de la University of Bridgeport din Connecticut.
Abdul Subhan Qureshi, liderul Mișcării Studenților Islamici din India, căutat de autoritățile indiene pentru diferite atacuri teroriste, incluzând pe cel asupra trenurilor din Mumbay de pe 11 iulie 2006, a obținut o diplomă de inginer electronist în 1995 și o specializare în menținerea software-urilor de la CMS Computer Institute în Marol, India.
Wadih El-Hage (libanez), condamnat pe viață în SUA pentru implicarea sa în bombardarea ambasadelor americane din Africa în 1988, deține o diplomă în planificare urbană de la University of Southwestern Louisiana.
Yahya Abd-al-Latif Ayyash (născut în Rafat, West Bank) a fost principalul producător de bombe al organizație Hamas și unul din liderii Brigăzilor teroriste al-Qassam, ramura militară a Hamas-ului palestinian. Supranumit „Inginerul” pentru talentul său în fabricarea de explozive. Considerat erou al Palestinei, are străzi și alte locații care îi poartă numele. A fost inginer electric, absolvent al Universității Birzeit de lângă Ramallah.
Anwar al-Awlaki (american și yemenit), senior recrutor al Al-Qaida, imam, primul cetătean american ucis de o dronă SUA. Considerat mentorul spiritual al lui Nawaf al-Hazmi (unul din teroriștii de la 11 septembrie 2001). A fost inginer constructor, absolvent al Colorado State University. A început un program PhD la George Washington University.
Pe 30 iunie 2007, un Jeep Cherokee, încărcat cu canistre cu propan, a fost condus prin ușile de sticlă ale terminalului principal al Aeroportului Internațional din Glasgow, provocând un incendiu puternic, dar fără victime. Autorii atentatului au fost Bilal Talal Samad Abdullah, doctor, născut în Marea Britanie din părinți irakieni, și Dr. Kafeel Ahmed, un inginer indian, cu un doctorat în dinamica fluidelor, obținut în cadrul Departamentului de design și tehnologie de la Anglia Polytechnic University.
Dr. Azahari Husin (malaiezian), considerat autorul tehnic principal al atacurilor cu bombe din 2004 și 2005 din Bali, era un inginer cu PhD de la University of Reading și preda la Technical University of Malaysia.
INTERVIURILE HotNews.ro