Isărescu spulberă mitul cursului „ținut artificial”: Am cumpărat valută, nu am vândut. „Dacă am fi lăsat surplusul de rezervă în piața valutară, euro s-ar fi făcut 4,4 lei”
Guvernatorul BNR a demontat marți acuzațiile de manipulare a leului și explică pentru prima dată de ce intervențiile recente pe piața valutară au fost „mult, mult, mult mai mici” față de cele din 2025.
Mesajul central al lui Mugur Isărescu este simplu: dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a spus Mugur Isărescu, marți, la prezentarea Raportului privind inflația.
„Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Răspunsul pe care l-a dat guvernatorul: „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”.
„Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR.
Logica intervenției. De ce cumpără BNR, și nu vinde
Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro – din fonduri europene, din împrumuturi externe – pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, producând o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior (dacă e cazul) prin facilitatea de depozit.
Când au nevoie de lei, Finanțele nu vând 20 de milioane, ne vând un miliard, 2 miliarde de euro, a explicat Isărescu. „Vă dați seama, într-o piață valutară care e destul de subțire, să vinzi într-o zi un miliard de euro, înseamnă o apreciere puternică a cursului“, „mod de apreciere”, a mai spus el.
Isărescu a invocat analogia cu „Dutch Disease” – boala olandeză – fenomenul prin care intrările masive de valută apreciază cursul și distrug exportatorii de produse manufacturate, în special Philips. „Au ajuns să se întrebe: am renunțat la industria de înaltă tehnologie ca să devenim exportatori de gaze?” a spus guvernatorul, adăugând că tocmai această logică a stat și la baza creării fondurilor suverane cum e cel din Norvegia.
Intervențiile din 2026: „Mult, mult, mult mai mici”
Una dintre cele mai semnificative dezvăluiri ale guvernatorului privește tocmai situația de moment. Spre deosebire de intervențiile ample din aprilie–mai 2025, BNR a acționat considerabil mai puțin pe piața valutară în 2026. „Mult, mult, mult mai mici decât au fost anul trecut”, a spus Isărescu, repetiția triplă subliniind că diferența este substanțială, nu marginală.
Concluzia guvernatorului: cursul pare să-și fi găsit un nivel de echilibru de piață. Rezervele se situează în parametrii optimi. Aceasta înseamnă, în opinia sa, că BNR își poate permite o flexibilitate mai mare față de leu – cu o dublă condiție esențială: continuarea corecției fiscale și asigurarea stabilității politice.
„Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a încheiat Isărescu, trasând granița clară dintre ce poate face banca centrală și ce depinde de deciziile politice.