Isidore Isou, parintele letrismului, la "Avangarda revizitata" de la Cinemateca Eforie

A şasea sesiune a celei de-a patra ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” va avea loc joi, 15 mai, de la ora 19:00, şi joi, 22 mai, tot de la ora 19:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2).

Ediţia se ocupă de avangarda românească, iar această sesiune îi este dedicată artistului francez de origine română Isidore Isou (născut în 1925 la Botoşani şi mort în 2007 la Paris), părintele letrismului.

Programul sesiunii a VI-a din ediţia a IV-a:

TRAITÉ DE BAVE ET D’ÉTERNITÉ

Franţa, 1951, 123 min. / alb/negru / subtitluri în engleză / Film experimental

Regie: Jean Isidore Isou

Scenariu: Isidore Isou

Asistent: Maurice Lemaître

Imagine: Nat Saufer

Montaj: Suzanne Cabon

Muzică: Daniel Guarrigue

Sunet: Jacques Boutiron, Marcel Ormancey

Afiş: Jean Cocteau

Cu: Marcel Achard, Isidore Isou, Jean-Louis Barrault, Blanchette Brunoy, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Danièle Delorme, Edouard Dermithe, Daniel Gélin, André Maurois, Armand Salacrou, Rodica Valeanu, Albert J. LeGros, Bernard Blin, Colette Marchand, Gil J Wolman, Marc’o

Producţie: Marc’o, Léon Vickman

Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţie a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze, cea de-a doua a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică, iar cea de-a treia s-a ocupat, într-o sesiune unică, de avangardele germană şi olandeză. Primele cinci sesiuni ale ediţiei a IV-a (Avangarda românească) i-au avut în prim-plan pe artiştii Benjamin Fondane, Jules Perahim, Eli Lotar, Tristan Tzara, Marcel Iancu şi Gherasim Luca.

Sesiunea a VI-a

Artişti: Isidore Isou, Maurice Lemaître, Jean Cocteau, Blaise Cendrars, Gil J Wolman

Joi, 15 mai, ora 19:00 – Cinemateca Eforie

Joi, 22 mai, ora 19:00 – Cinemateca Eforie

Sesiunea a VI-a din ediţia a IV-a, prezentata de curatorul Igor Mocanu:

„Deşi nu primise vreo invitaţie oficială din partea organizatorilor, Isidore Isou se prezintă în 1951 la Festivalul de Film de la Cannes cu o producţie cinematografică profund experimentală – adevărat manifest al filmului lettrist, cum avea să exclame critica într-un glas după aceea –, având funcţia precisă de a, cum am spune astăzi, pirata circuitul elitist al branşei mondiale. La premiera de la Cannes, „filmul discrepant”, cum îl numeşte Isou, provoacă gesturi de protest şi dezaprobare, revoltă şi indignare, însă primeşte premiul publicului pentru avangardă şi un nou membru al mişcării lettriste – pe Guy Debord. Afişul fusese desenat de Jean Cocteau, iar în film apar pe rând, pe lângă acesta şi Isou însuşi, Blaise Cendrars, André Maurois, Gil J Wolman, Armand Salacrou sau Rodica Valeanu. Câteva luni mai târziu, apare şi LE FILM EST DÉJÀ COMMENCÉ? al lui Maurice Lemaître, Gil J Wolman lansează filmul L’ANTICONCEPT, iar Guy Debord – HURLEMENTS EN FAVEUR DE SADE, toate trei mărturisit tributare viziunii discrepante din pelicula lui Isou. Inutil să mai spunem că neoavangardele şi-l revendică într-un glas drept precursor, începând cu Nouvelle Vague (Godard) şi terminând cu underground-ul american (Brakhage). Cu toate acestea, s-ar părea că proiecţia de acum a filmului semnat de Isou este oarecum precoce, considerând că încă nu i-a fost tradusă opera în limba română, mai ales în comparaţie cu popularitatea covârşitoare de la noi a unui autor precum Guy Debord, ale cărui concepte din jurul „societăţii spectacolului” îşi au originea în teoriile lui Isou şi în special în TRAITÉ DE BAVE ET D’ETERNITÉ, care a circulat o vreme într-o formă trunchiată, dar care a fost restaurat de curând de Arhiva Naţională de Filme a Franţei şi remasterizat de Frédéric Acquaviva.”