Israelul marchează doi ani de la atacurile din 7 octombrie pe fondul negocierilor pentru încetarea războiului care a devastat Gaza

Israelul marchează marți doi ani de la atacurile șocante din 7 octombrie, cea mai sângeroasă zi din istoria sa, pe fondul negocierilor indirecte cu Hamas, care oferă speranțe firave pentru eliberarea ultimilor ostatici din Gaza și sfârșitul războiului care a devastat teritoriul palestinian și a ucis aproape 70.000 de oameni, scriu AFP și Reuters.

La Reim, pe locul festivalului de muzică Nova, unde peste 370 de persoane au fost ucise de comando-urile Hamas, zeci de membri ai familiilor și prieteni ai victimelor au ținut un minut de reculegere marți la ora 6:29, ora exactă la care a început atacul organizației teroriste palestiniene în sudul Israelului.

„Sunt aici pentru a fi alături de ea, pentru că este ultima dată când a fost în viață, aici, alături de logodnicul ei, Moshé”, ucis și el în acea zi, a declarat pentru AFP Orit Baron, mama lui Yuval Baron, una dintre victimele masacrului.

„Este ca și cum în acest moment ar fi aici, alături de mine. Așa simt”, a adăugat ea.

În timpul ceremoniei, explozii și focuri de artilerie s-au auzit din Fâșia Gaza. Armata israeliană a declarat că a detectat un proiectil tras din nordul Fâșiei Gaza către sudul Israelului, fără a menționa victime.

„Piața Ostaticilor”

Celălalt moment important al zilei ar trebui să aibă loc la căderea nopții în Tel-Aviv, unde este prevăzută o ceremonie organizată la inițiativa familiilor victimelor în emblematica „Piață a Ostaticilor”, epicentrul mobilizării publice pentru eliberarea persoanelor răpite în timpul atacului Hamas.

Ceremoniile oficiale de comemorare sunt prevăzute pentru 16 octombrie, la sfârșitul sărbătorilor evreiești de Soukkot.

Acum doi ani, atacul a avut loc în ultima zi a acestei sărbători de opt zile, în plin sabat.

Acoperiți de o ploaie de rachete trase din Fâșia Gaza, câteva mii de combatanți ai Hamas și ai altor grupuri palestiniene au străpuns bariera de securitate considerată de netrecut, ridicată de Israel de-a lungul Fâșiei Gaza, au atacat baze militare și au ucis la întâmplare oameni pe drumuri, în kibbutzuri, orașe și sate.

Forțele israeliene au avut nevoie de trei zile pentru a prelua controlul asupra teritoriului, cu prețul unor pierderi grele.

Atacul a provocat moartea a 1.219 persoane, în majoritate civili, potrivit unui bilanț întocmit de AFP pe baza datelor oficiale. Dintre cei 251 de oameni răpiți în acea zi, 47 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 25 au murit, potrivit armatei.

Ofensiva din Gaza

A urmat o ofensivă militară de amploare prin care Israelul a promis să elimine Hamas.

De atunci, peste 67.160 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza în cadrul campaniei militare, potrivit autorităților palestiniene. ONU consideră că aceste cifre sunt de încredere.

Ministerul Sănătății nu precizează numărul combatanților uciși, dar datele sale indică faptul că peste jumătate dintre morți sunt minori și femei.

Armata israeliană a spus că 466 dintre soldații săi au fost uciși în luptă și alți 2.951 au fost răniți de la începutul operațiunii terestre din Gaza, pe 27 octombrie 2023.

Fâșia Gaza se confruntă în prezent cu o situație umanitară catastrofală. Printre ruine, sute de mii de persoane strămutate se înghesuie în tabere de corturi supraaglomerate, lipsite de utilități, fără îngrijiri medicale, fără prea multă hrană.

Israelul afirmă că ofensiva sa este îndreptată împotriva Hamas și că încearcă să evite uciderea civililor, dar că militanții se ascund printre populația civilă, afirmație negată de Hamas.

O comisie de anchetă a ONU a concluzionat luna trecută că Israelul a comis genocid în Gaza, citând amploarea uciderilor ca unul dintre actele care susțin concluzia sa. Israelul a spus că concluzia este părtinitoare și „scandaloasă”.

O catastrofă

Aproximativ 193.000 de clădiri din Gaza au fost distruse sau avariate, potrivit unei analize realizate de Centrul Satelitar al Națiunilor Unite pe baza celor mai recente cifre din luna iulie, scrie Reuters.

Aproximativ 213 spitale și 1.029 școli au fost ținta atacurilor, se arată în analiză.

Doar 14 dintre cele 36 de spitale din Gaza sunt încă parțial funcționale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar cele din sudul Gazei sunt suprasolicitate.

Un observator global al foametei a declarat în august că foametea s-a instalat în orașul Gaza și că este probabil să se extindă. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a respins raportul ca fiind o „minciună sfruntată”.

Sistemul integrat de clasificare a fazelor de securitate alimentară a declarat că 514.000 de persoane – aproape un sfert din palestinienii din Gaza – se confruntă cu foametea.

Cel puțin 177 de persoane – dintre care 36 de copii – au murit de foame și malnutriție de când a fost confirmată foametea în unele părți ale Gazei, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Peste 60% dintre femeile însărcinate și cele care abia au născut suferă de malnutriție, a declarat Fondul ONU pentru Populație.

Presiuni din partea SUA

Punând presiune atât asupra Hamas, cât și asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, președintele american Donald Trump a dezvăluit pe 29 septembrie un plan menit să pună capăt războiului, care prevede, în special, eliberarea tuturor ostaticilor, retragerea treptată a armatei israeliene și dezarmarea Hamas.

Luni au început în Egipt negocierile indirecte între mișcarea islamistă și guvernul israelian.

Acestea au ca scop stabilirea unor baze concrete pentru realizarea primei etape a planului Trump: eliberarea tuturor ostaticilor în schimbul eliberării a sute de prizonieri palestinieni deținuți de Israel, în cadrul unui armistițiu.

Trump a presat Israelul să suspende bombardamentele asupra Gazei pentru discuții. Locuitorii din Gaza au declarat că Israelul și-a redus substanțial ofensiva, deși nu a oprit-o complet.

După discuțiile de luni, un oficial Hamas a spus că gruparea și-a prezentat poziția cu privire la eliberarea ostaticilor și la amploarea și calendarul retragerii Israelului din Gaza. Hamas și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la angajamentul Israelului față de un armistițiu permanent și o retragere completă, a spus oficialul.

De cealaltă parte, o sursă de rang înalt din domeniul securității israeliene a declarat că negocierile se vor concentra inițial doar pe eliberarea ostaticilor și vor acorda Hamasului câteva zile pentru a finaliza această etapă.

Israelul nu va face compromisuri în ceea ce privește retragerea trupelor doar până la așa-numita linie galbenă din Gaza – o graniță pentru o retragere inițială a Israelului în conformitate cu planul Trump, a spus sursa. Aceasta ar crea o zonă tampon strategică, iar retragerea ulterioară ar depinde de îndeplinirea condițiilor stabilite de Hamas.