Istoricul Adrian Majuru, despre tinerii atrași de extremism și Ceaușescu: „Riscăm să o luăm de la zero, cu oameni stăpâniți de necunoaștere”
În România de astăzi, nostalgia după comunism reapare tot mai des în discursul public, extremismul câștigă teren în online, iar tot mai mulți tineri își formează opiniile politice și sociale direct din rețelele sociale.
Întrebarea nu mai este dacă există o distopie în felul în care înțelegem trecutul, ci cât de mare a devenit ea. De la idealizarea lui Ceaușescu și până la banalizarea unor ideologii radicale, de la neîncrederea în democrație până la ostilitatea față de „străini”, multe dintre tendințele care par noi au, de fapt, rădăcini istorice vechi și mecanisme bine cunoscute.
Am discutat despre toate acestea cu Adrian Majuru, istoric, antropolog și director al Muzeul Municipiului București, unul dintre cei mai atenți observatori ai felului în care s-a schimbat societatea românească în ultimele decenii.
Cu experiență inclusiv în învățământ (a fost profesor de istorie și educație civică), Majuru vorbește fără menajamente despre felul în care necunoașterea istoriei recente îi face pe tineri vulnerabili în fața manipulării, despre ruptura dintre generații și despre motivele pentru care societățile ajung să își construiască periodic „dușmani”.
Dincolo de explicațiile istorice, discuția ridică și o întrebare incomodă pentru prezent: cât din ceea ce trăim astăzi ține de politică și cât ține, de fapt, de educație, familie, comunitate și capacitatea unei societăți de a-și transmite lucid propriul trecut?
În opinia lui Adrian Majuru, semnele se văd deja în felul în care tinerii se raportează la autoritate, la adevăr, la promisiuni și la responsabilitate. Iar miza nu mai este doar una românească, ci europeană, într-o perioadă în care democrațiile au devenit mai vulnerabile și mai ușor de influențat.
Totul Despre Mame: În ultimii ani, tot mai mulți tineri spun că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine. Cum explicați această idealizare a comunismului în rândul unei generații care nu a trăit acea perioadă?
Adrian Majuru: Această necunoaștere este construită în timp, inclusiv de către sistemul educațional de după 1989. Iar asta înseamnă perimarea informației în manualele de învățământ gimnazial. Apoi, eludarea sau eliminarea componentelor cu un conținut serios în învățământul liceal, cum ar fi informațiile despre istoria recentă, despre secolul XX, care este foarte relevant, pentru că a cunoscut toate extremele posibile, iar unele sunt încă în desfășurare pe această planetă și pot fi un exemplu negativ. Nu poți să spui că era mai bine sub Ceaușescu. Uite-te ce este în Phenian, pentru că Ceaușescu a preluat modelul Coreei de Nord, trecând prin China, însă China a fost doar platforma modelului care l-a cucerit. Modelul era Phenianul, pentru că a vizitat ambele țări la sfârșitul anilor ’70.
Dar, în opinia mea, nu au o vină foarte mare tinerele generații, pentru că, odată această necunoaștere preexistând, nu se culpabilizează această situație. Ei sunt însă supuși, cu mare ușurință, unor manipulări de idei, unor imagini create printr-un vocabular adecvat de către alții interesați, ca să ne exprimăm așa. Nu mă refer la părinți, ei sigur nu sunt interesați în direcția asta. Și atunci votul lor este unul determinat, iar credința este una aflată în posesia altora.
Citește continuarea interviului AICI