Italia susține că nu va construi „cel mai lung pod suspendat din lume” din fonduri pentru apărare. Cine contestă astfel de cheltuieli pentru obiectivul NATO
Italia nu va utiliza fonduri pentru apărare pentru a finanța proiectul în valoare de 13,5 miliarde de euro privind construirea unui pod peste Strâmtoarea Messina, care să conecteze Sicilia și Italia continentală, a declarat miercuri Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MIT), citat de agenția italiană de presă ANSA, transmite Agerpres.
Clarificarea a venit după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a ridicat problema dacă țările europene vor adopta o definiție largă a cheltuielilor pentru apărare și securitate pentru a îndeplini obiectivul de 5% din PIB.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Whitaker a declarat că procentul de 5% din PIB nu ar trebui să includă cheltuieli pentru „poduri care nu au valoare militară strategică”.
MIT a răspuns că nu va fi cazul. „Podul peste Strâmtoarea Messina este deja finanțat în întregime din resurse de stat și nu sunt alocate fonduri pentru apărare”, a precizat ministerul italian. „Posibila utilizare a resurselor (dedicate) NATO nu este în prezent pe ordinea de zi și, mai presus de toate, nu este o necesitate absolută. Proiectul nu este pus sub semnul întrebării”, a adăugat MIT.
În urmă cu o lună, un comitet ministerial al guvernului de la Roma și-a dat acordul final asupra construirii podului peste Strâmtoarea Messina, cel mai lung pod suspendat din lume. Conform planului, construcția acestui pod ar trebui finalizată în anul 2032.
Cu acel prilej, agențiile internaționale de știri, între care Reuters și AFP, scriau că guvernul de la Roma a inclus această infrastructură în bugetul apărării, în virtutea faptului că un procent de 1,5% din totalul de 5% din PIB poate fi cheltuit pentru acțiuni „legate de apărare”, cum ar fi securitatea cibernetică sau infrastructura, iar Italia speră că podul va fi eligibil pentru a fi considerat cheltuială conexă apărării, mai ales că Sicilia găzduiește o bază NATO.
La summitul liderilor NATO de la Haga din iunie, s-a convenit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli militare pe o perioadă de zece ani, acesta ridicându-se la 5% din PIB – 3,5% pentru cheltuieli exclusiv militare și 1,5% pentru cheltuieli conexe.
