Japonia crede că a găsit o modalitate de a intra în grațiile lui Trump

Pentru a îmbunătăți relațiile cu președintele american Donald Trump, Guvernul Japoniei are în vedere să sprijine construcția unui gazoduct în Alaska, lung de peste o mie de kilometri și cu un cost de 44 de miliarde de dolari, deși oficialii japonezi sunt sceptici cu privire la necesitatea sa, a dezvăluit vineri agenția Reuters, după discuții cu 3 oficiali de la Tokyo familiarizați cu planul.

Oficialii japonezi se așteaptă ca Trump să aducă în discuție proiectul – despre care a afirmat că este esențial pentru prosperitatea și securitatea SUA – atunci când îl va întâlni pentru prima dată pe premierul Shigeru Ishiba la Washington, cel mai devreme săptămâna viitoare.

Japonia are îndoieli cu privire la viabilitatea gazoductului propus, cu o lungime de 1.287 de kilometri și menit să lege câmpurile gazifere din nordul Alaskăi de un port din sud, unde gazul ar urma să fie lichefiat și transportat către clienți din Asia.

Scepticismul oficialilor japonezi se datorează costurilor totale ridicate ale gazului, comparativ cu alte surse de energie. Cu toate acestea, oficialii care au vorbit cu Reuters spun că guvernul japonez este pregătit să analizeze posibilitatea unui acord, dacă i se va solicita acest lucru.

Una dintre surse afirmă, de asemenea, că Japonia ar putea include un astfel de angajament printre alte concesii, cum ar fi achiziționarea unei cantități mai mari de gaz american, creșterea cheltuielilor pentru apărare și intensificarea investițiilor japoneze în producție în SUA, pentru a reduce deficitul comercial bilateral de 56 de miliarde de dolari și a scăpa de amenințările lui Trump privind creșterea sau de introducerea de noi taxe vamale.

Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta despre întâlnirea cu Ishiba, iar Ministerul japonez de Externe a spus că este prematur să discute despre această chestiune.

Oficialii japonezi citați de Reuters au vorbit sub anonimat, motivând că nu sunt autorizați să discute cu presa despre acest subiect.

Trump a semnat un ordin executiv privind gazoductul în prima zi a mandatului său

Printre ordinele executive semnate de Trump la preluarea mandatului, în 20 ianuarie, s-a numărat și unul prin care promitea să valorifice potențialul resurselor naturale din Alaska, „inclusiv vânzarea și transportul GNL-ului (n.r. gaz natural lichefiat) din Alaska către alte regiuni ale Statelor Unite și către națiuni aliate din regiunea Pacificului”.

Trump a prezentat proiectul gazoductului ca pe o victorie atât pentru Alaska, cât și pentru aliații SUA din Asia, care caută o sursă de încredere și constantă de energie. Totuși, Japonia are deja acces din abundență la GNL, iar companiile sale au comercializat anul trecut aproximativ 38 de milioane de tone, mai mult de jumătate din consumul intern.

Chiar și așa, gazoductul din Alaska ar putea ajuta Japonia să-și diversifice aprovizionarea, reducând dependența de surse mai riscante, cum ar fi Rusia, care asigură aproximativ o zecime din importurile sale de gaz, și Orientul Mijlociu.

Premierul Ishiba a declarat vineri, în Parlamentul de la Tokyo că, deși Japonia trebuie să reducă dependența de combustibili fosili, „există lucruri pe care ar trebui să le solicităm SUA în ceea ce privește aprovizionarea stabilă cu energie”. El nu a oferit alte detalii și nu a menționat proiectul din Alaska.

Oficialii au avertizat că Ishiba nu va putea face promisiuni ferme privind GNL, inclusiv în ceea ce privește investiția în proiectul din Alaska, în timpul întâlnirii cu Trump deoarece orice acord ar trebui să ofere prețuri rezonabile și flexibilitate, inclusiv posibilitatea ca cumpărătorii japonezi să revândă gazul natural lichefiat cumpărat.

Japonia, îngrijorată de măsurile pe care Trump le-ar putea lua în timpul noului său mandat

Trump a amenințat în mod repetat că va crește sau impune noi taxe vamale împotriva importurilor de mărfuri străine în SUA, inclusiv asupra unora provenite de la aliați strategici ai Washingtonului, precum Europa. Însă el a oferit puține detalii despre abordarea sa privind relațiile economice și de securitate cu Japonia.

Însă perspectiva majorării taxelor vamale americane a fost subiectul care a dominat în ultimele săptămâni discursul politic în Japonia, un aliat-cheie al SUA și unul dintre cei mai mari investitori străini. Japonia a suferit un șoc în timpul primului mandat al lui Trump, când administrația sa a impus taxe vamale asupra importurilor de oțel japonez și a cerut ca Tokyo să plătească mai mult pentru trupele americane staționate pe teritoriul său.

În pofida acestor lucruri, atenția presei din Tokyo s-a concentrat acum pe posibilitatea ca Ishiba, care a devenit prim-ministru anul trecut și care conduce un guvern minoritar, să poată recrea legătura pe care fostul lider japonez Shinzo Abe a avut-o cu Trump.

Abe, care a fost asasinat în 2022, a fost primul lider străin care s-a întâlnit cu Trump după victoria sa în alegerile din 2016, iar cei doi au devenit apropiați, fiind și parteneri de golf.

Fără o asemenea familiaritate cu cercul de apropiați ai lui Trump, administrația lui Ishiba a căutat sfaturi de la legiuitori americani și experți în politici publice cu legături atât cu Japonia, cât și cu Trump. Printre aceștia se numără senatorul Bill Hagerty din Tennessee, fost ambasador american la Tokyo, și Kenneth Weinstein, președintele pentru Japonia al Institutului Hudson, un think tank conservator.

Weinstein a declarat pentru Reuters că a încurajat Japonia să aprofundeze parteneriatele energetice cu SUA și că proiectul din Alaska merită o analiză serioasă. Biroul lui Hagerty nu a răspuns la întrebări.

„Trump vrea să știe ce va face Japonia pentru el”

Ado Machida, un om de afaceri din Tokyo care a făcut parte din echipa de tranziție a lui Trump după victoria sa din 2016, a declarat că o ofertă a Japoniei de a cumpăra mai mult GNL și de a sprijini gazoductul din Alaska ar fi „probabil cea mai ușoară” modalitate de a-i face pe plac lui Trump.

„Trump vrea să știe ce va face Japonia pentru el”, a spus Machida, adăugând că a discutat cu oficiali ai guvernului japonez despre această propunere.

Băncile de stat, precum Japan Bank for International Cooperation (JBIC), ar putea furniza finanțare pentru proiectul din Alaska către firme comerciale precum Mitsubishi Corp și Mitsui & Co, pe care Japonia se bazează pentru a-și asigura rezerve de petrol, gaz și cărbune în străinătate.

În 2022, Mitsubishi a ajuns la un acord cu Alaska Gasline Development Corporation (AGDC), compania americană de stat care supervizează proiectul GNL, pentru a evalua fezabilitatea producerii de amoniac acolo. Cu toate acestea, Mitsubishi nu s-a angajat să investească dincolo de această evaluare.

Într-o declarație pentru Reuters, un purtător de cuvânt al AGDC a spus că au avut loc discuții cu liderii din sectorul energetic japonez despre proiectul gazoductului, fără a oferi detalii suplimentare.

Aprobarea inițială pentru proiect a fost obținută în timpul primului mandat al lui Trump, iar acesta a primit autorizația din partea Comisiei Federale de Reglementare a Energiei în 2020 și aprobarea juridică finală în 2022, în ciuda opoziției grupurilor de mediu.