Jocuri de culise înainte de votul european privind directiva care ar complica proiectului gazoductului ruso-german. Germania ar pune presiune pe Franța și pe România, care are președinția Consiliului UE

În disputa privind proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, Guvernul federal ar fi exercitat presiuni asupra Franței și României, relatează Finanznachrichten, din surse guvernamentale citate de Bild.de. Aceste presiuni s-ar referi la un vot favorabil proiectului în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Consiliului European de vineri după-amiază. În acest scop, cancelarul german Angela Merkel (CDU) a vorbit la telefon miercuri seară cu premierul român Viorică Dăncilă. De asemenea, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, ar urma să aibă o convorbire telefonică vineri, cu câteva ore înainte de vot, cu președintele român Klaus Iohannis.

Cancelaria federală și Biroul președintelui federal ar fi confirmat apelurile telefonice, potrivit publicației citate. Cu toate acestea, conținutul conversației dintre Merkel și Dăncilă este „confidențial”, iar conversația dintre Steinmeier și Iohannis ar urma să se refere doar la Ziua Bisericii Evanghelice (Kirchentag 2019), care va avea loc anul acesta la Dortmund, afirmă Cancelaria federală și Biroul președintelui federal.

România deține, în prezent, președinția Consiliului UE și prezidează discuțiile de vineri pentru modificarea directivei europene privind gazele care se aplică în prezent doar pentru gazoductele interne ale UE și care, dacă va fi extinsă la infrastructurile provenite din țări terțe, ar ridica noi probleme pentru proiectul ruso-german, criticat puternic și de Washington.

Potrivit Bild, Germania ar fi contactat, de asemenea, diplomați francezi și ar fi asigurat Parisul că primesc „tot ce vor” dacă Franța își schimbă poziția față de proiectul gazoductului. Acesta este „o premieră”, a declarat un diplomat ziarului Bild, care titrează “Nord Stream 2 – un scenariu politic de film polițist în jurul conductei lui Putin din Marea Baltică”.

Cu puțin înainte de votul programat pentru vineri după-amiază la Bruxelles, pentru a modifica Directiva UE privind gazele, ministrul Energiei din Mecklenburg-Vorpommern, Christian Pegel (SPD), a avertizat în legătură cu „bariere artificiale” la proiectul gazoductului Nord Stream 2.

“Ar fi iresponsabil să facem dintr-un proiect de infrastructură al industriei energetice europene un joc politic. Construcția conductei de gaz a fost aprobată în conformitate cu statul de drept. Prin urmare, e de presupus că acest proiect va continua să fie implementat”, a spus Pegel la Schwerin.

Nouă directivă privind gazele, care până acum a fost, în mod surprinzător, sustinută de Franța, ar permite Comisiei Europene să reglementeze proiectul de gazoducte mult mai riguros. În plus, politicienii de la Meklenburg-Pomerania de Vest au susținut finalizarea gazoductului Nord Stream 2 pană la sfârșitul anului 2019.

Scepticismul referitor la Nord Stream 2 nu este nou. Mai ales Statele Unite au o poziție critică față de conductă de gaze naturale din Rusia în Germania.

Punctul nevralgic al schimbării directivei UE este separarea administrării furnizării de gaze de cea a livrării acestora pe rețeaua de conducte. Momentan, ambele sunt în mâna concernului rus Gazprom, iar Ucraina ca țară de tranzit se teme ca va fi, pe viitor, scoasă oarecum din joc.

În publicația germană Focus.de se emite și ipoteza unei alte presiuni, și anume americane. Aceasta ar explica noua poziționare față de directiva pe gaz a UE a Franței, ale carei interese naționale sunt, cu siguranță, prioritare prieteniei cu vecinul german. “La Washington au fost luate în considerare noi sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea atinge și concernul francez Total, foarte activ în Rusia”, explică Focus.

Franța a sprijinit mult Germania, dar a anunțat joi, în mod surprinzător, că dorește să voteze pentru noua directivă UE. Această înseamnă că raportul de forțe majoritar la votul european s-ar schimba, probabil, în mod semnificativ, și va conduce la adoptarea directivei propuse.

Acest lucru nu înseamnă automat sfârșitul proiectului în valoare de câteva miliarde de dolari, dar l-ar face mai puțin atractiv din punct de vedere economic. Pentru guvernul federal și constructorii din spatele proiectului, modificarea directivei privind gazele ar fi o lovitură majoră. În plus, se pune problema cât de stabilă este prietenia germano-franceză în acest nou context.

Nord Stream 2 ar urma să aibă același parcurs ca și Nord Stream 1, prin apele teritoriale a 5 țări – Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania. Miza este dublarea capacității gazului transportat.

În proiect sunt asociate, alături de Gazprom, grupurile germane Wintershall și Uniper, britanico-olandezul Shell, francezul Engie și austriacul OMV.

Comisia Europeană vrea să extindă aria de cuprinde de a directivei privind gazele la infrastructurile din terțe țări, care vor trebui să respecte aceleași reguli ca și infrastructurile europene – ceea ce nu este cazul pentru Nord Stream 2 în prezent: transparența prețurilor, separarea activităților între furnizori și gestionarii infrastructurilor.

În stadiul actual al procedurii legislative, statele membre trebuie să se pună de acord asupra pozițiilor lor pentru a putea începe să negocieze cu Parlamentul, care este și el ostil Nord Stream 2.

Promotorii gazoductului afirmă că va permite securizarea aprovizionării Europei cu gaze naturale, la un preț mai mic. Aceștia acuză Statele Unite, care derulează o campanie virulentă împotriva Nord Stream 2, că încearcă să-și vândă propriul gaz în Europa.

Criticii spun însă că proiectul vizează izolarea și mai puternică a Ucrainei și creșterea puternică a dependenței energetice a Europei față de Moscova.

După ce a asigurat mult timp că aceste gazoducte nu sunt decât infrastructuri comerciale și a susținut deschis Nord Stream 2, cancelarul Angela Merkel admite acum că există o dimensiune „politică” a dosarului și cere perenizarea rolului Ucrainei.

Întrebată recent, la Bratislava, despre acest subiect, Merkel a afirmat că pot exista „opinii diferite” despre Nord Stream 2, dar a precizat că lucrează îndeaproape cu președintele rus Vladimir Putin pentru a se asigura că există un tranzit echitabil de gaz prin Ucraina, limitând totodată dependența Germaniei de Rusia.

Un purtător de cuvânt al proiectului Nord Stream 2 a declarat că lucrările continuă „cu deplina susținere a investitorilor și cu respectarea calendarului prevăzut”, adăugând că „peste 600 km de conducte au fost amplasate.”