KITSCH

In zilele noastre vedem mult kitsch, in Romania. Dar nu cred ca este cu mult mai mult decat in trecut. Este mai degraba schimbat. Noul kitsch insa nu arata ceva mai bun despre societatea noastra in prezent comparativ cu cea de acum patru decenii. Un ziar strain scria ca la nunta unui mare jucator de tenis roman cu o frantuzoaica, pe la sfarsitul anilor 70, invitatii romani au venit imbracati in haine facute din „high quality plastic”. Acela era unul dintre kitsch-urile acelei societati in acea perioada. El reflecta platitudini si clisee din societate, dar si rolul important al chimiei in dezvoltarea economiei.

Era reflectarea ideii ca stiinta, intr-un neglijat dezacord cu natura umana, ne va permite sa rezolvam o serie de

„Kitsch is a peephole through which we may see samples if not always a society’s bromides, then of what it is thinking about with freshest intensity and even of how it is thinking.” (Alfred W. Crosby, „The Measure of Reality – Quantification and Western Society 1250-1600”, Cambridge University Press, p.5, 1998).

probleme: sa inlocuim fibra naturala cu cea artificiala, ne va permite sa dormim in camere mici tubulare cu lungimea de 2,5 metri si diametrul de 1 metru, pentru ca fiecare sa poata avea unde dormi, ne va permite sa mancam o pastila obtinuta prin sinteza chimica pentru a ne asigura hrana pe o zi etc. Ca si cand ar fi firesc sa renunti la o camasa de bumbac pentru una din plastic, sa renunti la o casa cu curte pentru a te muta intr-un borcan si, in fine, sa renunti la o masa cu prietenii pentru a avea mai mult timp pentru munca.

In prezent, unul dintre kitsch-uri il constituie diplomele de studii superioare obtinute de la niste universitati dubioase. Ele ne arata ca gandim chiar mai rau decat in trecut despre rolul cunoasterii. Aceste diplome sunt necesare deoarece, in multe cazuri, in societatea noastra, promovarea nu este facuta pe criterii profesionale reale, ci pe nepotism, apartenenta politica etc. Dar chiar si asa, numirea in anumite functii nu poate fi facuta daca nu ai absolvit o facultate. Astfel, aceste diplome-kitsch sunt cel mai eficient sclipici. Ele se obtin usor si ii ajuta pe cei care nu au o pregatire adecvata sa ajunga in diverse pozitii publice. Orice „neica nimeni” poate ajunge cineva.

Dupa ce ajunge cineva, insul cu pricina incepe sa uite cum a ajuns cineva, dar incepe sa creada ca este cu adevarat ceva de capul sau. Apoi raspunde invitatiei de a fi prezent la cateva televiziuni care construiesc icoanele false ale societatii, in fata carora, o parte a natiunii se asaza disciplinata in fiecare seara sa ia lumina. Lumina din acele diplome, cea a formei fara fond. Aceste forme fara fond pot fi vazute apoi in institutii care, ca forma, sunt asemanatoare celor occidentale, pe care incearca sa le reproduca, dar ca fond sunt mult mai slabe, pentru ca inauntru sunt mai ales cei cu diplomele de care vorbeam.

Aceste diplome-kitsch vorbesc despre unele teluri si despre modul in care se gandeste in societate. Ele au aparut demult, dar opera lor este departe de a se fi desavarsit.

N.Red. Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR. Opiniile autoriuluinu implica pozitia BNR sau o redactiei.