Klaus Iohannis – 10 ani, o lună și 21 de zile, în IMAGINI / Ultima zi de președinte

Klaus Iohannis – care pleacă astăzi de la Cotroceni – a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului 2014 după ce a candidat din partea Alianței Creștin Liberale, formate din PNL și PDL-ul pe atunci condus de Vasile Blaga.

Klaus Iohannis era președinte PNL și l-a învins în cursa din PNL pentru candidatură pe Crin Antonescu, fost lider al liberalilor, care a demisionat după scorul slab la europarlamentare din acel an.

„România lucrului bine făcut” a fost programul prezidențial cu care Klaus Iohannis a candidat în 2014 și l-a învins în turul al doilea al alegerilor pe Victor Ponta, premier în funcție la acel moment. Klaus Iohannis a adunat aproape 6,3 milioane de voturi ale românilor (53%).

În 21 decembrie 2014, Klaus Iohannis a preluat de la Traian Băsescu funcția de președinte al României.

Încă de la începutul mandatului, un colaborator apropiat i-a fost Nicolae Ciucă, care între 1 ianuarie 2015 și 29 octombrie 2019 a ocupat funcția de Șef al Statului Major al Apărării. El avea să recunoască, ulterior, că a intrat în politică la îndemnul lui Klaus Iohannis.

Tragedia din clubul Colectiv a scos în stradă zeci de mii de oameni, iar la presiunea publică premierul Victor Ponta a demisionat. În 10 noiembrie 2015, Iohannis a desemnat un guvern condus de tehnocrați, în frunte cu Dacian Cioloș.

La câteva luni de la învestitură, Klaus Iohannis l-a numit pe Eduard Hellvig în fruntea Serviciului Român de Informații și pe Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea Serviciului de Informații Externe. Primul avea să demisioneze în 2023, iar al doilea în 2016, fiind ulterior înlocuit cu Gabriel Vlase. 

Primul mandat a fost marcat de confruntarea cu PSD-ul condus de Liviu Dragnea, care a câștigat cu 45% alegerile parlamentare din decembrie 2016 și a format guvernul alături de ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Iohannis s-a opus vehement modificărilor pe care guvernele PSD-ALDE-UDMR a vrut să le facă în justiție. Un moment marcant al primului mandat a fost în ianuarie 2017, când, îmbrăcat într-o geacă roșie, președintele a mers la un protest din Piața Universității, în plină controversă privind tentativa PSD de a adopta amnistia și grațierea.

Dincolo de tensiunile de pe plan intern, Klaus Iohannis a menținut în plan extern traseul pro european și euro-atlantic al României, fără schimbări majore față de administrația precedentă.

PSD a schimbat trei premieri în primul mandat al președintelui Klaus Iohannis, pe fondul tensiunilor dintre cei numiți și Liviu Dragnea, președintele PSD, care nu putea ocupa fotoliul de prim-ministru din cauza unei condamnări penale primite privind frauda la referendumul de demitere a președintelui Băsescu.

Cei trei premieri din epoca PSD-Dragnea au fost Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. La scurt timp de la condamnarea definitivă a lui Dragnea la 3 ani și șase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, coaliția PSD-ALDE-UDMR s-a rupt, iar la Palatul Victoria au venit liberalii.

Un alt moment marcant al primului mandat al președinției Iohannis a fost demiterea fostei șefei a DNA Laura Codruța Kovesi, în iulie 2018. Iohannis a semnat revocarea din funcție după ce Curtea Constituțională a decis că este forțat de lege să valideze decizia ministrului de atunci al Justiției Tudorel Toader, cel care a declanșat procedura de destituire.

Președintele Iohannis avea să intre în campania electorală din 2019 cu o popularitate ridicată.

Cu o lună înainte de alegeri, principalul contracandidat Viorica Dăncilă avea să fie demisă din fruntea Guvernului prin moțiune de cenzură. A venit premier Ludovic Orban, președintele PNL care sprijinea candidatura lui Iohannis în alegeri.

Fără să participe în dezbaterile electorale, Klaus Iohannis s-a impus în alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 cu 6,5 milioane de voturi (66%), în turul al doilea. Și-a adjudecat victoria după ce în primul mandat, dar și în campania electorală și-a făcut o deviză din a ataca PSD și moștenirea Liviu Dragnea.

Principalul program cu care a câștigat al doilea mandat este „România Educată”, care în cele din urmă avea să fie considerat cel mai mare eșec al celor 10 ani la putere.

Popularitatea lui Klaus Iohannis avea să scadă constant pe parcursul celui de-al doilea mandat, fiind acuzat că are un comportament „arogant și disprețuitor” și că s-a îndepărtat de popor.

Începutul celui de-al doilea mandat a fost marcat de izbucnirea pandemiei de Covid, în care Klaus Iohannis a trebuit să anunțe măsuri nepopulare, precum carantina națională (15 martie -15 mai 2020), închiderea școlilor și alte măsuri epidemiologice care au afectat economia națională. 

Anul 2021 a fost marcat de campania de vaccinarea care s-a dovedit un eșec, sub 50% din români acceptând vaccinul împotriva Covid-19, în ciuda eforturilor publice în care Iohannis s-a implicat personal.

Toamna lui 2021 avea să ducă la ruperea coaliției PNL-USR, la demiterea guvernului condus de liberalul Florin Cîțu și la aducerea PSD la putere de către Klaus Iohannis, într-o coaliție cu PNL în care funcția de premier avea să fie exercitată prin rotație de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Stabilitatea în Parlament obținută prin coaliția PNL – PSD avea să îi aducă liniștea pe scena politică, dar sondajele arătau că românii au tot mai puțină încredere politică în președinte. O critică constantă din societate a fost legată și de lungile turnee în țări tot mai îndepărtate, insuficient explicate și de refuzul Administrației Prezidențiale de a prezenta public cheltuielile pentru deplasări cu avioane private, informații care au fost clasificate.

Al doilea și ultimul mandat al președintelui Iohannis trebuia să se încheie pe 21 decembrie 2024, dar a fost prelungit de CCR după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. În cele din urmă, Iohannis și-a încheiat șederea la Palatul Cotroceni prin demisie, ca urmare a inițierii în Parlament a procedurii de suspendare.