Klaus Iohannis, evocat din nou printre posibilii succesori ai lui Stoltenberg la NATO / Care ar fi elementele pro și contra
NATO trebuie să-i găsească un succesor secretarului său general Jens Stoltenberg, al cărui mandat în acest post expiră la sfârșitul lui septembrie, dată de la care el va prelua funcţia de guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei. Deutsche Welle și DPA au reluat cu această ocazie posibilii succesori ai lui Stoltenberg la șefia NATO și, deși nu există un favorit clar, numele preşedintelui Klaus Iohannis se află pe lista posibililor candidați.
O decizie din partea celor 30 de state membre ale NATO privind viitorul secretar este aşteptată la summitul Alianţei din iunie, dacă nu chiar mai devreme. În faza premergătoare a procesului de selecţie, discuţiile şi negocierile confidenţiale între liderii statelor membre, miniştri şi diplomaţi sunt un fapt obişnuit.
Deși nu există la ora actuală un succesor favorit al lui Stoltenberg, potrivit unor surse din cadrul Alianţei, scrie DPA, fostul premier britanic Theresa May, prim-ministrul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston, Kaja Kallas, fostul comisar european pentru politică externă Federica Mogherini şi preşedintele român Klaus Iohannis au fost toţi evocaţi drept posibili candidaţi pentru acest post, potrivit Agerpres. Aceeași informație este reluată și de Deutsche Welle.
De altfel, nu este prima oară când numele lui Iohannis este pus pe o listă a posibililor candidați.
În iulie 2021, Politico.eu scria că unul dintre factorii de decizie este ca țara de origine a unui anumit candidat la funcția de secretar general să îndeplinească obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, indicator simbolic, dar important.
”România este un alt aliat NATO care atinge pragul de 2 la sută, dându-i președintelui Klaus Iohannis potențial o șansă la funcția de secretar general, deși România ar putea fi privită ca un pic prea agresivă față de Rusia”, scria Politico.eu atunci.
În acest context, dacă criteriul care ar atârna este ca posibilul succesor sau succesoare să vină din Europa de Est, Politico nota că trei nume ar putea fi favorite: fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaitė și acum fosta președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid.
Totodată, sursa citată mai scria atunci că, după 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, mulți cred că a venit vremea ca aceasta să fie condusă de o femeie.
Emerging Europe și-a axat și ea atenția spre candidate, și nu candidați.
”Este timpul ca NATO să aibă o femeie secretar general”, a spus Dan Hamilton, director al Programului Europa Globală de la Woodrow Wilson Center pentru Emerging Europe în august 2021. „De asemenea, toți șefii NATO au venit până acum exclusiv din Europa de Vest, așa că este timpul pentru un secretar general din Est. Acest lucru ar consolida solidaritatea Alianței și ar asigura respectarea intereselor întregii Alianțe”.
Candidatura lui Stoltenberg pentru postul de guvernator al Băncii Centrale norvegiene a stârnit controverse în ţara sa, în parte din cauza relaţiei sale apropiate cu actualul premier social-democrat Jonas Gahr Store.
Jens Stoltenberg va prelua noul său post în jurul datei de 1 decembrie. El a promis vineri la o conferinţă de presă că va rămâne deplin dedicat actualei sale funcţii până la expirarea mandatului de secretar general al NATO.
În prezent, România ocupă poziția de secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană deținând această funcție din toamna anului 2019. Mandatul adjunctului nu este unul fix, dar poate depinde și de mandatul secretarului general care este unul de patru ani. Ultimii doi au avut câte un mandat de câte doi ani, dar în trecut au fost adjuncți cu mandate care au durat și patru-cinci-șase ani.