Kurzii uciși la Paris: Anchetatorii nu au probe pentru un atac terorist / Kurzii se declară indignați

Parchetul național antiterorism (Pnat) nu a deschis încă o anchetă în cazul asasinării a trei kurzi la Paris vineri, din lipsă de probe care să facă legătura între suspect și ideologia de ultra-dreapta, redeschizând dezbaterea privind granița dintre dreptul comun și terorism, potrivit AFP.

În fața anchetatorilor, William Mallet, în vârstă de 69 de ani, și-a recunoscut „ura patologică față de străini” și dorința de „a ucide migranți”.

Dar motivațiile rasiste ale acestui conductor de tren pensionar nu erau susținute de o anumită ideologie a superiorității ariene, iar ancheta judiciară a fost încredințată unui judecător de instrucție din cadrul tribunalului din Paris.

Mulți kurzi refuză să creadă versiunea unui atacator cu motivații rasiste și denunță un act „terorist” și Turcia.

„Este inadmisibil să nu se rețină caracterul terorist”, a declarat vineri Agit Polat, purtător de cuvânt al Consiliului Democratic Kurd din Franța (CDK-F).

„Faptul că asociațiile noastre sunt vizate este de natură teroristă și politică”, a spus el.

Kurzii au primit sprijinul liderului partidului La France Insoumise (LFI) Jean-Luc Mélenchon, care a cerut și el sesizarea Pnat, refuzând să creadă că kurzii au fost uciși „din întâmplare”.

Pnat, care s-a deplasat la locul triplului asasinat la scurt timp după evenimente, a examinat cu atenție elementele inițiale relevate de anchetă.

Amenințarea atacurilor comise de extrema dreaptă „este în creștere” în ultimii ani și este „luată foarte în serios”, potrivit unui magistrat antiterorist. Din 2017, o duzină de proceduri legate de această ideologie au fost deschise la centrul antiterorist din Paris.

Pentru ca Pnat să poată acționa, este necesar „să se caracterizeze o intenție specifică din partea autorului, care este aceea de a adera la o acțiune teroristă”, a precizat acesta. Prin urmare, nu consecințele unui act trebuie analizate, ci intenția făptuitorului, scopul pe care l-a urmărit.