La bănci și la casele de schimb cursul euro variază între 5,11-5,29 lei. „În mediul actual, chiar și un giroscop foarte performant s-ar confrunta cu probleme de precizie”, spune economistul șef al unei mari bănci

După ce BNR a publicat marți datele privind cursul euro, cotația monedei europene la casele de schimb varia între 5,11 lei și 5,29 lei pentru un euro.

Argumentele pentru care euro a trecut pragul psihologic de 5 lei sunt în primul rând economice. Chiar și Guvernatorul semnalase în februarie că va lăsa „ușor-ușor” leul să se deprecieze, admițând că în acel moment era supra-evaluat cu 5%.

„În mediul actual, chiar și un giroscop foarte performant s-ar confrunta cu probleme de precizie, declanșate atât de evoluțiile geopolitice, cât și de cele interne”, arată un raport transmis marți investitorilor de către BRD, coordonat de economistul șef al băncii, Florian Libocor.

„Pentru un nivel adecvat de orientare, trebuie să se evalueze clar realitățile din jur, acceptate limitele, rezistat apelului la extreme și să se încerce să se facă distincția între semnal și zgomot. Stăpânirea celor menționate anterior va determina echilibrul de putere dintre efectele directe și cele induse, atât la nivel economic, cât și societal. În cele din urmă, volatilitatea nu este inamicul, ci reacțiile emoționale”, spune Libocor.

Câteva din argumentele economice care au dus la deprecierea leului:

• Creșterea economică a României este fragilă, fiind puternic dependentă de cererea internă alimentată de importuri.

• Deficitele gemene (fiscal, extern) nu numai că au atins maximele de după 2009, dar de la începutul anului nu prezintă semne de regres. Dimpotrivă, deficitul contului curent a continuat să crească (+84% față de anul precedent în ianuarie-februarie 2025), în timp ce deficitul fiscal a rămas la un nivel comparabil cu perioada similară a anului trecut (-2,3% din PIB în T1 2025).

• Dinamica actuală a cheltuielilor bugetare pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală preconizată, adică cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 64% față de anul precedent în T1 2025, cheltuielile cu personalul și asistența socială au crescut cu 15% față de anul precedent, respectiv 12% față de anul precedent. Prin urmare, cheltuielile cu dobânzile, singure, vor depăși probabil 3% din PIB în acest an (pragul de la Maastricht pentru deficitul fiscal)!

• La aproximativ 55% din PIB, datoria publică a crescut cu 20 de puncte procentuale din 2019, un ritm care pune la încercare din ce în ce mai mult capacitatea de finanțare internă.

Fără o corectare corespunzătoare a dezechilibrelor, România riscă să intre pe o cale periculoasă, pierzând „vesta de salvare” pentru stabilitate financiară – încrederea agențiilor de rating (toate trei au atribuit o perspectivă negativă de rating) și, în mod inerent, a piețelor, arată raportul BRD

BNR menține o poziție fermă deocamdată, dar nu poate subvenționa prețul inacțiunii în alte domenii ale mixului de politici – la un moment dat, ceva trebuie să cedeze, spune Libocor. Cu toate acestea, BNR are și instrumentele și plasa de siguranță (rezervele valutare) pentru a asigura o ajustare ordonată.

Montagne russe-ul politic la care am fost cu toții martori încă din toamna trecută este o oază de perspective și lecții valoroase, sugerează autorii raportului:

• O ofertă electorală bazată constant pe principiul „răului mai mic” nu poate aduce „binele mai mare”. Pregătirea candidaților se reflectă în calitatea dezbaterii.
• Vremurile bune nu durează la nesfârșit. A fi proactiv, mai degrabă decât reactiv, ar putea face diferența. Când factorii de decizie în ajustarea politicilor prost concepute și implementarea reformelor necesare se complac, asta se traduce inevitabil în alegeri dificile. Cine are cunoștințele necesare pentru a repara lucrurile?
• Încrederea – singurul „activ” care nu poate fi nici cumpărat, nici împrumutat, nici închiriat.
• Odată pierdută, reconstruirea ei este un proces descurajant și lung, fără garanția unei restaurări complete.