La ce ne putem aștepta de la discuțiile din Arabia Saudită la care participă, pe rând, SUA, Rusia și Ucraina? Kremlinul anunță că tema principală este una la care puțini se așteptau
Ucraina va avea o delegație la Riad în aceeași zi în care SUA vor purta acolo discuții privind încetarea focului cu o echipă de negociatori ruși condusă de un fost șef FSB, care a jucat un rol-cheie în planificarea invaziei la scară largă a lui Vladimir Putin din 2022. Publicațiile The Guardian, CNN și Novaya Gazeta prezintă care ar putea fi principalele evoluții de după aceste discuții cruciale pentru soarta războiului.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că delegația ucraineană se va întâlni luni cu reprezentanții SUA și va furniza o listă de infrastructuri energetice care nu vor putea fi atacate de armata rusă. Reprezentanții SUA se vor întâlni apoi cu echipa rusă pentru negociere, a explica joi liderul de la Kiev. În timpul convorbitii telefonice avute de Donald Trump cu Vladimir Putin, președintele rus a great un armistițiu de 30 de zile în care să nu fie efectuate atacuri asupra infrastructurii energetice.
Anunțul Ucrainei indică faptul că SUA ar putea face naveta luni înstre locațiile în care se află cele două părți pentru a încerca să atingă obiectivul lui Donald Trump de încetare rapidă a focului. Dar atât Rusia, cât și Ucraina au contestat deja anunțurile Casei Albe cu privire la discuțiile lor anterioare cu președintele american, indicând că Trump ar fi putut să prezinte în mod eronat progresul discuțiilor și șansele sale de a ajunge la un acord rapid pentru a opri războiul.
Moscova a anunțat joi că Serghei Beseda, fostul șef al direcției a cincea a agenției de spionaj FSB, care a supravegheat operațiunile de informații din Ucraina și a orchestrat recrutarea colaboratorilor înainte de invazia la scară largă, va călători la Riad pentru discuțiile de luni cu SUA.
Ambele părți au declarat că discuțiile din Arabia Saudită vizează finalizarea unui acord de încetare a focului limitat convenit în această săptămână și inițierea negocierilor privind o încetare a focului pe mare.
Zelenski a acuzat Rusia că face „cereri inutile” care vor prelungi războiul și a declarat că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene nu au încetat în ciuda afirmațiilor lui Putin privind disponibilitatea sa de a le opri.
Moscova și-a reiterat joi insistența asupra faptului că o condiție pentru discuții de pace serioase ar fi încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații Kievului.
Anunțul surpriză făcut duminică de Kremlin
„Luni intenționăm în principal să discutăm despre acordul președintelui Putin de a relua așa-numita inițiativă a Mării Negre, iar negociatorii noștri vor fi pregătiți să discute nuanțele din jurul acestei probleme”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru televiziunea rusă de stat.
Rusia s-a retras din acordul negociat de Turcia, care a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale de la Marea Neagră, în iulie 2023, acuzând Occidentul că nu și-a respectat angajamentele de a reduce sancțiunile asupra exporturilor proprii de produse agricole și îngrășăminte ale Rusiei.
Mai precis, Moscova a încetat să mai acorde trecere sigură navelor de marfă care mergeau spre și dinspre Ucraina, iar exporturile de cereale ale țării au scăzut ulterior.
Occidentul afirmă că Putin a considerat că acordul nu merită să fie păstrat, deoarece permitea Ucrainei și fermierilor ucraineni să beneficieze de pe urma exporturilor de cereale. Secretarul general al ONU, António Guterres, a depus eforturi reale pentru a satisface cererile lui Putin.
Ministerul rus al Apărării a declarat de fapt că orice navă care părăsește un port ucrainean va fi o țintă militară legitimă. Putin a dat de înțeles că este dispus să revină la acord dacă cererile sale sunt îndeplinite.
Trump vorbește despre riscul celui „de-Al Treilea Război Mondial”
Donald Trump a declarat duminică pentru site-ul american de sport Outkick că războiul din Ucraina este „oarecum sub control” și că are o relație bună cu Volodimir Zelenski și cu Vladimir Putin.
Vorbind la bordul Air Force One, Trump a declarat că este îngrijorat că conflictul ar putea duce la Al Treilea Război Mondial”. „Aș vrea să văd dacă am putea opri uciderea soldaților, chiar dacă nu sunt soldați americani, deși ar putea un astfel de lucru, ar putea duce la Al Treilea Război Mondial”
„Cred că este oarecum sub control. Am o relație bună cu președintele Putin și, de fapt, o relație bună și cu președintele Zelenski. Ar fi un lucru minunat să reușim să o oprim. Și voi spune acest lucru, nimeni altcineva nu ar fi fost în stare să o facă”,a mai spus el.
Cum a evoluat relația Trump – Zelenski
După convorbirea telefonică „foarte bună și productivă” a lui Donald Trump cu Vladimir Putin de la începutul acestei săptămâni, toate privirile erau îndreptate către convorbirea sa ulterioară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în contextul întâlnirii dezastruoase din 28 februarie din Biroul Oval care s-a transformat într-o dispută cu țipete care a dus în final la izgnorea delegației ucrainene de la Casa Albă.
Într-o postare pe propria rețea Truth Social, Trump s-a referit la „convorbirea lor telefonică foarte bună”, care i-a adus pe cei doi lideri „foarte mult pe calea cea bună”. Zelenski, la rândul său, a vorbit despre o convorbire telefonică „foarte bună” și „sinceră” și a părut să fie de acord cu tot ceea ce a avut de spus președintele american, având grijă să sublinieze și să laude conducerea lui Trump și a Americii.
Cu sprijinul său vocal pentru propunerea de pace a lui Trump, Zelenski a readus atenția asupra lui Putin. Acesta dorește în mod clar să pară partenerul de negociere cel mai rezonabil, acceptând propunerile președintelui american, subliniază publicația rusă care relatează din exil Novaya Gazeta.
În ciuda îndoielilor lui Zelenski cu privire la cât de demn de încredere este Putin, acesta a fost de acord cu o încetare limitată a focului cu Rusia privind infrastructura energetică, subliniind în același timp că, spre deosebire de Putin, este de acord cu obiectivul lui Trump de încetare completă a focului.
Zelenski știe în mod clar că Rusia are foarte multe de câștigat de pe urma unei pauze în ceea ce privește atacurile asupra rețelelor energetice și rafinăriilor de petrol, având în vedere capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a utiliza atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune. Iar o încetare a focului maritim, în cazul în care ar fi convenită, ar favoriza, de asemenea, Rusia. Dar, exprimând public sprijinul Ucrainei pentru planul lui Trump de încetare a focului, Zelenski a expus dezinteresul lui Putin pentru oprirea ostilităților.
Trump, care dorește un acord de pace pe care să îl prezinte ca pe o realizare supremă, ar putea să se plictisească de faptul că Putin nu a făcut nicio concesie pentru a permite avansarea acordului, subliniază Novaya Gazeta.
Ce vrea Vladimir Putin
Președintele american Donald Trump a declarat că el crede că Vladimir Putin dorește pacea. Ucraina și aliații săi europeni nu cred acest lucru, în timp ce liderul rus însuși a declarat că dorește pacea, dar apoi a refuzat să semneze când i s-a prezentat opțiunea. Ceea ce vrea Putin cu adevărat, însă, este mult, mult mai important. Președintele rus nu a făcut niciun secret din faptul că el crede că Ucraina nu ar trebui să existe ca stat independent și a declarat în repetate rânduri că dorește ca NATO să se reducă la dimensiunea sa din perioada Războiului Rece. Dar, mai presus de orice, el dorește să vadă o nouă ordine globală și dorește ca Rusia să joace rolul principal în cadrul acesteia, relatează CNN.
Din 2000, când Putin a devenit președinte, creșterea constantă a prețurilor petrolului a făcut ca Rusia și mulți ruși să fie mai bogați decât oricând înainte. Iar Rusia a avut un cuvânt de spus. A fost invitată în grupul G7 al celor mai mari economii ale lumii – redenumit G8 după aderarea sa.
Dar acest lucru nu a fost suficient pentru liderul rus, a declarat pentru CNN Kristine Berzina, director la German Marshal Fund of United States.
„Putin a fost fericit să arunce la gunoi toate acestea în numele cetățenilor săi din cauza unor scopuri geopolitice mai înalte”, a spus Berzina. Rusia a fost expulzată din G8, sancționată de Occident și ostracizată pe scena globală din cauza agresiunii sale împotriva Ucrainei.
Berzina a spus că nu a fost niciodată suficient pentru Rusia să fie „al optulea în G7”.
„Acest lucru nu funcționează în concepția Rusiei despre propriul său excepționalism. Este cea mai mare țară din lume, cea mai bogată în resurse (naturale), deci cum poate fi doar unul dintre jucători?”, a spus ea.
Trump dorește ca războiul din Ucraina să se încheie cât mai curând posibil, chiar dacă acest lucru înseamnă noi pierderi teritoriale pentru Ucraina. Acest lucru înseamnă că Putin are puține de pierdut din discuții. Trump a afirmat că „Rusia deține toate cărțile” în războiul cu Ucraina, dar câmpul de luptă a fost în mare parte blocat în ultimii doi ani.
În timp ce Rusia face unele câștiguri incrementale, cu siguranță nu câștigă, deși acest lucru s-ar putea schimba dacă SUA ar înceta să furnizeze arme și informații Ucrainei.
„Putin a intrat în Ucraina crezând că va fi o operațiune ușoară și rapidă. Trei ani mai târziu, el controlează 20% din Ucraina, dar cu un cost teribil. Adică, în esență, rușii pierd. Problema este însă că ucrainenii pierd mai repede”, a declarat Mark Galeotti, important analist rus, pentru CNN.
Pentru Putin și oamenii din jurul său, presiunea lui Trump pentru o încetare a focului prezintă pur și simplu o oportunitate de a asigura victorii rapide, în timp ce păstrează un ochi pe obiectivele pe termen lung, a spus el.
„Putin este un oportunist. Îi place să creeze situații dinamice, haotice, care generează o întreagă varietate de oportunități. Apoi, el poate alege oportunitatea care îl atrage și se poate răzgândi”, a declarat Galeotti.
Putin și colaboratorii săi au arătat foarte clar că obiectivele lor pe termen lung nu s-au schimbat. Chiar dacă vorbesc despre dorința de pace, oficialii ruși au continuat să insiste că „cauzele profunde” ale conflictului din Ucraina trebuie „eliminate”.
În opinia Kremlinului, aceste „cauze profunde” sunt suveranitatea Ucrainei și președintele său ales în mod democratic, Volodimir Zelenski, precum și expansiunea NATO în est în ultimii 30 de ani. Nu a atins acest obiectiv prin utilizarea forței militare, dar asta nu înseamnă că l-a abandonat.
INTERVIURILE HotNews.ro