La presiunile administrației Trump, UE și două țări s-au retras de la o conferință în care SUA erau criticate. Telegrama primită și de ambasada de la București

Administrația Trump a fost deranjată de sesiunile de discuții în care SUA erau menționate ca o amenințare în materie de dezinformare.

• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.  
• Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.

Administrația Trump a exercitat presiuni asupra oficialilor diplomatici din UE, Canada și Lituania pentru ca aceștia să se retragă dintr-o conferință internațională privind dezinformarea, după ce organizatorii au anunțat sesiuni care avertizau asupra amenințării reprezentate de oficialii guvernamentali americani și de influența SUA în general, arată fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat, care a fost adresată inclusiv ambasadei SUA din România.

Conferința, intitulată #Disinfo2026, includea sesiuni care descriau SUA ca un actor de „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI), ceea ce a deranjat administrația Trump, potrivit fragmentelor din telegramă, consultate de ediția americană a Politico.

Conferința are loc miercuri și joi la Vilnius, capitala Lituaniei.

Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din mai multe țări europene și din UE să exprime îngrijorările Washingtonului și să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferință sunt de acord cu caracterizarea SUA ca actor FIMI, mai arată telegrama.

FIMI este un termen al UE folosit pentru a descrie activitățile care încearcă să denatureze informațiile publice, cum ar fi răspândirea dezinformării online, de obicei de către actori străini precum Rusia. Conferința asociază SUA cu „adversari străini precum Rusia și China”, ceea ce reprezintă o „echivalență falsă” care „ascunde amploarea și natura interferenței rusești și chineze în democrațiile noastre”, se menționează în telegramă.

Solicitarea pentru părăsirea conferinței pare a fi un efort neobișnuit al administrației de la Washington de a folosi presiunea asupra guvernelor aliate ca să reducă la tăcere criticile venite din partea cetățenilor europeni și a americanilor din străinătate (trei cetățeni americani au participat la una dintre sesiunile de discuții care au determinat redactarea telegramei), notează Politico.

De asemenea, aceasta marchează o accelerare a campaniei de presiune pe care administrația Trump o desfășoară de ani de zile pe continentul european, care include criticile SUA la adresa a ceea ce este perceput ca fiind cenzură din partea UE.

Ce li s-au cerut ambasadelor americane

Printre destinatarii telegramei s-au numărat ambasadele SUA din România, Franța, Norvegia, și Polonia.

Fiecare ambasadă a primit instrucțiuni să le comunice țărilor gazdă – verbal, nu în scris – că SUA erau nemulțumite de panelurile privind dezinformarea americană, potrivit telegramei și unui oficial american, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat protecția anonimatului de către Politico deoarece nu era autorizat să discute situația.

Una dintre aceste mese rotunde, intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, i-a avut ca invitați pe doi cercetători americani și un fost oficial al CIA și a analizat modul în care SUA au devenit o amenințare de dezinformare pentru Europa.

O altă masă rotundă, intitulată „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, a solicitat experților juridici să-și exprime opinia cu privire la amenințarea reprezentată de interdicțiile de călătorie impuse de guvernul SUA împotriva unor personalități europene.

Departamentul de Stat a solicitat unora dintre aceste țări – dar nu tuturor – să-și reconsidere participarea la eveniment, a declarat oficialul american familiarizat cu telegrama, care face parte din biroul secretarului de stat Marco Rubio.

Oficialii din România, Norvegia și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței.

Purtătorii de cuvânt ai ministerelor Afacerilor Externe din România, Norvegia și Polonia nu au răspuns la solicitarea Politico de a transmite puncte de vedere.

Oficialii americani au contactat, de asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Franței, dar acesta nu s-a retras de la conferință.

„O reacţie foarte ciudată” a Departamentului de Stat, spune un expert

Administrația Trump și aliații ei au încercat în repetate rânduri să exercite presiuni asupra aliaților din UE pentru a se alinia la standardele de libertate de exprimare ale Washingtonului, pe care unii din Europa le consideră definite prea larg. Aceste eforturi au inclus critici publice, activități de lobby în spatele ușilor închise împotriva legilor UE și chiar impunerea unor restricții de viză pentru europeni.

Pe plan intern, administrația de la Washington a desființat organizațiile guvernamentale americane care luptă împotriva dezinformării, inclusiv în cadrul Departamentului de Stat și al Departamentului Securității Interne.

Republicanii au contestat, de asemenea, unele legi europene care obligă platformele de social media să fie mai active în combaterea informaţiilor false online, cum ar fi legile care impun verificarea vârstei pentru conţinutul potenţial dăunător, despre care unii au afirmat că echivalează cu cenzura.

Luni, Canada şi Lituania au solicitat organizatorilor să elimine siglele ministerelor lor de pe materialele conferinţei, potrivit unui participant la conferinţă, iar Serviciul European de Acţiune Externă a urmat marţi acest exemplu.

„Din punctul meu de vedere, observ o reacţie foarte ciudată din partea Departamentului de Stat faţă de o conferinţă a experţilor care îşi exercită drepturile la libertatea de exprimare garantate de Primul Amendament pentru a discuta despre cum să punem capăt minciunilor şi manipulării care subminează democraţia şi le fac rău familiilor şi copiilor noştri”, a declarat Adam Fivenson, care lucrează pentru Centrul pentru Securitate, Inovaţie şi Noi Tehnologii de la American University şi a participat la una dintre sesiunile faţă de care administraţia Trump a avut obiecţii. Această sesiune s-a desfăşurat totuşi conform programului.

Reacția diplomației americane

Solicitat să comenteze, Departamentul de Stat a transmis, într-un comunicat: „Deşi nu putem comenta detaliile conversaţiilor diplomatice, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că ţările s-ar retrage de la această conferinţă după ce au aflat că aceasta a etichetat SUA drept o «ameninţare FIMI». Etichetarea Statelor Unite drept o «ameninţare FIMI» – un termen rezervat în mod normal pentru a descrie operaţiunile de influenţă ale adversarilor – subminează obiectivele comune şi ar trebui să alarmeze părţile implicate”.

După discuţii cu oficialii americani, Canada şi Lituania şi-au retras sprijinul pentru conferinţă, ceea ce înseamnă că nu apar în paneluri sau în materialele conferinţei.

Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), braţul diplomatic al UE, a fost, de asemenea, scos din programul oficial.

Purtătorii de cuvânt ai SEAE şi ai Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei au declarat amândoi că s-au retras deoarece o parte din programul conferinţei nu se alinia cu poziţiile lor oficiale, deşi nu au specificat care sunt aceste poziţii.

Imaginile analizate de publicația citată arată că bannerele conferinței au fost acoperite, inclusiv logo-urile tuturor serviciilor diplomatice canadiene, lituaniene și ale UE. Franța a rămas singurul „susținător principal”.

Purtătorii de cuvânt ai SEAE și ai Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei au declarat amândoi că s-au retras deoarece o parte din programul conferinței nu se alinia cu pozițiile lor oficiale, deși nu au precizat care sunt aceste poziții.

Telegrama trasează o linie mai clară între implicarea SUA alături de Lituania și Canada și decizia acestora de a-și retrage sprijinul public pentru conferință, mai scrie Politico.

După ce a discutat cu ambasada locală a SUA, „ministrul de Externe al Lituaniei, (Kęstutis) Budrys, a declarat că sesiunile axate pe SUA nu reprezentau punctele de vedere ale guvernului lituanian și s-a angajat ca nimeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei să nu participe”, mai arată telegrama.