La revedere domnilor Virgil Popescu și Lucian Petrică Rusu!

Nu aveam de gând să scriu prezentul articol dar citind ceva delarații ale ambilor, precum s-a ieftenit energia electrică, m-am hotărât!

Primul domn ne-a transmis: „Da, facturi mai mici pentru români!”. Adică Hidroelectrica a micșorat prețurile din ofertă cu un ban, adică 0,01 lei.

Secretarul de stat de la SGG, Rusu, ne spune pe Facebook că are o altă veste bună: “Companiei (Transelectrica) i-au fost aprobate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) tarifele aferente serviciului de transport al energiei electrice și a serviciilor de sistem, valabile de la 1 ianuarie 2021. Este o veste bună pentru acționarii companiei și pentru companiile care activează pe piața energiei din România.” Doar că a uitat să ne spună că facturile se vor scumpi, că așa zic cei de la ARNE-ul condus de PSD-ul care a dat ordonanta 114.

Prețurile energiei electrice variază în funcție de piață, adică de OPCOM. Să ne uitam care au fost prețurile. Anul trecut PZU (piața pe ziua următoare – cea mai relevantă) în 16.12.2019 arăta așa:

După un an, PZU la data de 16.12.2020 arată așa:

Și media prețului și vârful de preț sunt mult mai mari și se văd cu ochiul liber. Culmea este că la o zi dupa declarații (16.12.2020) s-a înregistrat cel mai mare preț al energiei electrice. Ghinion!

Să o luam sistematic: ambii miniștrii (ultimul e secretar de stat) dirijează destinele industriei energetice. Domnul Popescu se ocupă de producție. Domnul Rusu de transport. Ambii sunt răspunzători de îndeplinirea (sau nu!) a promisiunilor din Programul de Guvernare, aprobat în februarie 2020 prin trecerea de Parlament a Guvernului. (nu este mare diferență față de cel din noiembrie 2019)

Capitolul V ce se referă la Economie, energie si mediul de afaceri începe cu urmatoarea propoziție: “Lipsa de viziune a guvernării PSD.” și continuă, peste doua paragrafe, cu “România a devenit importator semnificativ de gaze și electricitate”.

Primul obiectiv al programului de guvernare este securitate energetică. Oare după aproape un an România are o securitate energetica mai bună? Răspunsul este nu! România a importat 23,5 TW și a exportat 7,3 TW, cum am arătat în articolul de acum două săptămâni. În acesta arătam că importăm energie mai scumpă și exportam energie mai ieftină, creindu-se un dezechilibru în balanța de plăți a României. Mai mult decât atât, în 14 octombrie 2020, României i-a trecut glonțul pe la ureche: am importat 2.133 MW la ora 19.00, capacitatea maximă de import dată de sistem fiind de 2.300 MW, adică mai aveam puțin și măcar o parte din țară intra în black-out din cauza faptului că nu au funționat termocentralele. Da, știm cu toții că lipsa de investiții în capacitățile de energie securitara a generat această sărăcie energetică, că o mare parte din capacitățile declarate funcționale nu mai funcționează de mulți ani. Dar a fost demarată vreo investiție în aceasta energie care nu depinde de soare, vânt sau apă? Planuri și declarații au existat, dar acestea au fost făcute sub presiune electorală. Nu avem securitate energetică cu regenerabilele.

Al doilea obiectiv: Oguvernanță în energie bazată pe competență și integritate. Am văzut competența și integritatea în numirile în consiliile de supraveghere, administrație și directoratele companiilor pe care le păstoriți. Poate că numirea doamnei de la piețele Sectorului 4 în poziția de președinte de CA la SMART SA a făcut ca PNL-ul să piardă câteva mii de voturi. Sau numirea domnului Rusu la SGG cu atribuții în “Trans”-uri și în CA-ul Societății Naționale a Sării a crescut numărul de votanți din Iasi, locul său de baștină electorală? (sigur a ajutat pe cineva, știind că NaCl + CH4 + energie ieftină = NH4 NO3 ieftin și că fostul loc de munca a devenit FUI și e clasat pe primul sau al doilea loc al pieței de energie de câteva luni)

Al treilea obiectiv ce trebuia atins: O politică energetică orientată către eficiența energetică și protecția consumatorilor vulnerabili. Avem cumva definit „consumatorul vulnerabil”?

Al patrulea obiectiv: Redobândirea încrederii investitorilor. Dacă geostrategii americani nu se uitau cu atenție la România, nu se încheia nici un acord privitor la investițiile de la Nuclearelectrica. Dar să ne uitam pe Bursa de Valori. Cred că este toată lumea este de acord că aceasta dă gradul de încredere. Avem variația BET-NG, adică a indicelui companiilor energetice listate la bursa românească. A scăzut cu 12,5% într-un an.

Ultimul obiectiv propus a fost: Politica energetică europeană comună. Numai faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență a fost criticat de CE (care spune, zero reforme asumate) este un argument suficient de a trece mai departe.

Tragem linie: Investiții demarate în energie securitară, zero! Gazele din Marea Neagră – mă întreb dacă știti rusa … Черное море – ноль!. BRUA și Gazoductul Iasi – Ungheni – Chișinău, сульфид водорода! (H2S)

Las pentru eternitate aici ce v-ati propus pentru a vedea ce n-ați realizat! (luat cu copy-paste)

• Înființarea unui Departament de Energie în cadrul Ministerului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniului energiei.
• În cadrul Departamentului de Energie va funcționa un compartiment distinct, însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă, coordonarea din punctul de vedere al Departamentului a acțiunilor specifice de sezon, în așa fel încât iarna să nu pună probleme în alimentarea cu energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil a populației.
• Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.
• Eliminarea, după consultarea Comisiei Europene, a prevederilor nocive pentru sectorul energetic generate de OUG 114/2018, eliminare care să permită reluarea investițiilor strategice în Marea Neagră. Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziție stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferință în cursul anului 2020.
• Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
• Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adaugată mare.
• analiză aprofundată a perfomanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora.
• Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.
• Definirea consumatorului vulnerabil de energie.
• Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.
• Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere ale României.
• Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și identificarea unor soluții pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor radioactive.
• Citeste intreg artioclul si comenteaza pe contributors.ro