Lansarea romanului "Foe" de J.M. Coetzee, o subtila parabola despre arta si viata la libraria Humanitas de la Cismigiu – joi, 7 aprilie

Joi, 7 aprilie, ora 19.00 sunteti asteptati la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Foe al scriitorului sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. La eveniment vor participa Mihaela Anghelescu Irimia, prof. univ. dr. Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, Andreea Răsuceanu, critic literar, Irina Horea, traducătoarea romanului, şi Denisa Comănescu, directorul general al Editurii Humanitas Fiction.

Cu același limbaj plin de intensitate, electrizant din romanul Așteptându-i pe barbari, J.M. Coetzee reinventează în Foe povestea din Robinson Crusoe, atrăgând cititorului atenția că arta povestirii presupune în același timp seducție și tiranie.

În 1720, eminentul om de litere Daniel Foe o întâlneşte pe Susan Barton, cândva naufragiată pe o insulă pustie. Ea l-a căutat pentru a-l convinge să scrie povestea incredibilă despre misteriosul ei salvator, Cruso, şi servitorul acestuia, Vineri, care nu poate vorbi. Pornind de la această metaforă, J.M. Coetzee reconstituie aventurile celor trei personaje, într-o naraţiune densă şi plină de suspans, al cărei mesaj vorbeşte despre „adevărul“ povestirii, despre tentaţia irezistibilă a povestitorului de a-şi pune propria amprentă asupra întâmplărilor evocate.

Aflată la bordul unui vas al cărui echipaj se revoltă, Susan Barton este lăsată în derivă pe mare, într-o barcă unde se mai află trupul neînsuflețit al căpitanului, ucis cu sălbăticie în timpul confruntării. După mai multe zile, ea ajunge pe legendara insulă a lui Cruso, din romanul lui Daniel Defoe. Relația care se leagă între cele trei personaje — Susan, Cruso și Vineri — e una plină de compasiune și solidaritate, dar are, totodată, zone de umbră care deconspiră adevărata natură a raporturilor dintre ei: cruzimea și indiferența, teama și violența. În cele din urmă, cei trei sunt salvați de echipajul unei corăbii care se apropie de insulă, dar Cruso moare în timpul călătoriei de întoarcere în Anglia. Susan Barton hotărăște să-l găsească pe Daniel Foe, pentru a-i propune să scrie despre teribila aventură pe care o trăise pe insulă. Înainte de a-l întâlni va trebui să înfrunte cinismul și răutatea unei societăți care vede în Vineri numai un sclav bun de vândut pe bani frumoși, iar în ea o femeie lipsită de moralitate.

„Romanul lui J.M. Coetzee este în același timp o variantă a lui Robinson Crusoe și o subtilă parabolă despre artă și viață. Relațiile dintre personaje sunt o alegorie a ordinii sociale nedrepte care otrăvește Africa de Sud, țara natală a autorului.“ (Publishers Weekly).

JOHN MAXWELL COETZEE s-a născut pe 9 februarie 1940 la Cape Town, în Africa de Sud. Îşi încheie strălucit studiile de literatură engleză şi matematică la University of Cape Town în 1961, apoi se mută în Anglia, unde lucrează ca programator. Îşi ia doctoratul cu o analiză stilistică pe calculator a operelor lui Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965–1969), ţine cursuri de literatură la State University of New York, Buffalo, până în 1971, apoi la University of Cape Town până în 2002. Debutează cu romanul Dusklands (1974), urmat de In the Heart of the Country (1977) şi Aşteptându-i pe barbari (Waiting for the Barbarians, 1980; Humanitas, 2005), care îi aduce James Tait Black Memorial Prize. Publică apoi Viaţa şi vremurile lui Michael K (Life & Times of Michael K, 1983; Humanitas Fiction, 2009), distins cu Booker Prize şi Prix Femina Étranger, Foe (1986 – Jerusalem Prize, 1987, Humanitas Fiction, 2016), Epoca de fier (The Age of Iron, 1990 – Sunday Express Book of the Year; Humanitas Fiction, 2010) şi Maestrul din Petersburg (The Master of Petersburg, 1994 – Irish Times International Fiction Prize, 1995; Humanitas Fiction, 2008). Copilărie (Boyhood, 1997 – Humanitas Fiction, 2010) şi Tinereţe (Youth, 2002 – Humanitas Fiction, 2011) fac parte din ciclul autobiografic Scene de viaţă provincială (Scenes from Provincial Life). Militant pentru drepturile animalelor, Coetzee publică în 1999 volumul The Lives of Animals. Romanul Dezonoare (Disgrace, 1999; Humanitas Fiction, 2011) îi aduce un nou Booker Prize, iar Elizabeth Costello (2003; Humanitas Fiction, 2015) şi Slow Man (2005) se bucură de o foarte bună receptare. În 2007 apare Jurnalul unui an prost (Diary of a Bad Year; Humanitas Fiction, 2009), în 2009 – Miezul verii (Summertime; Humanitas Fiction, 2012), ultimul volum din ciclul său autobiografic, iar în 2013 vede lumina tiparului Copilăria lui Isus (The Childhood of Jesus; Humanitas Fiction, 2014). J.M. Coetzee este autorul unor volume de eseuri filozofice şi literare. Din 2002 trăieşte în Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. În 2003 primeşte Premiul Nobel pentru literatură.