Lavrov amenință cu un nou conflict: Cei care repetă punctele de discuţie de la Bucureşti, din 2008, se joacă cu focul / Această mină s-a detonat deja în Georgia

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat joi de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est, subliniind că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în 2008, conform transcriptului discursului său susţinut la cea de-a 28 reuniune a Consiliului miniştrilor de externe a OSCE de la Stockholm postat pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al Rusiei și citat de Agerpres.

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO” într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene”, a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008.

La fel ca şi atunci, şeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud – unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii – şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi.

Lavrov: Se joacă cu focul

„În august 2009, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos”, a declarat joi Lavrov.

Deşi raportul oficial al OSCE concluzionează că ostilităţile au izbucnit în urma acţiunilor militare lansate de către forţele georgiene contra regimului separatist din Osetia de Sud, acesta nu insistă totuşi – potrivit unor comentatori independenţi ruşi, precum Iulia Latânina – asupra „numeroaselor provocări” ruseşti înaintea izbucnirii conflictului, care au instigat practic ostilităţile.

”Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că ‘ţările terţe’ nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru”, a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, insistase miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform EFE şi Ukrainska Pravda.

”Desfăşurarea de forţe NATO în vecinătate, categoric inacceptabilă”

„Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine nouă într-o trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile”, a insistat Serghei Lavrov, conform transcriptului de pe mid.ru.

În urma războiului din aprilie 2008, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare.

Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv „şantajarea” Occidentului şi, în special, SUA – cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o „reîmpărţire a sferelor de influenţă” – şi nu de a „rupe Donbas-ul” de la Ucraina.

Rusia vrea ”tumoarea” Donbas înapoi în Ucraina – presă

Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adăvărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare.

De aceea, Moscova şi insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk care ar „băga această tumoare canceroasă (ORDLO-zonele controlate de separatişti în Donbas) înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin”, consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta.

Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.

Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din „siloviki” (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.

• Citește și Ucraina spune că Rusia ar putea lansa o ofensivă pe scară largă în ianuarie: „Serviciile noastre de informații analizează toate scenariile, inclusiv cel mai rău”
• Un nou schimb de replici Rusia-România privind scutul antirachetă de la Deveselu. Lavrov: Poate fi folosit pentru lovituri ofensive / Aurescu: E complet eronat