Le Monde: Oameni legati de fostul regim comunist conduc si astazi Romania

Sunt peste tot: in Parlament, in presa, in administratie. Au fost informatori, au scris rapoarte, sau, mai rau, au facut parte din aparatul de represiune. „Am identificat peste 400 de suspecti de tortura si asasinate. Niciunul nu a fost pedepsit. In Romania, condamnarea comunismului a fost folosita doar prin prisma ratiunilor politice”, explica, in Le Monde, istoricul Marius Oprea, care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului. Ziarul francez publica, sub titlul „Otrava din vene”, un amplu articol despre teroarea din epoca Ceausescu, condamnarea comunismului si oameni suspectati de legaturi cu fostul regim, care conduc si astazi destinele tarii.

Metastazele fostului regim comunist au fost, in Romania, de o anvergura incomparabila in Europa, in afara celebrului Stasi est-german. Securitatea a patruns pana in fiecare element al societatii, sprijinindu-se pe informatori zelosi sau pur si simplu constransi (al caror numar este estimat la cateva sute de mii).

Le Monde scrie ca, cu Nicolae Ceausescu, autoproclamat „Geniul Carpatilor”, teroarea in Romania a devenit invizibila, dar prezenta peste tot: in total, 10.000 de persoane au fost executate in perioada comunista, fara niciun fel de proces.

„Experienta totalitara a Romaniei in acea perioada a fost unica”, explica, in Le Monde, Vladimir Tismaneanu, cel care a condus Comisia prezidentiala pentru studierea comunismului, in 2006. „Ceausescu a conceput Securitatea ca pe garda sa pretoriana, politia sa secreta, nesubordonata Moscovei”.

• Povestea unui disident: Am aflat, dupa moartea sotiei mele, ca m-a turnat la Securitate

Vasile Gavrilescu, pe atunci un tanar electrician de 20 de ani, arestat pentru 22 de ani la venirea comunismului in Romania, dupa ce pusese bazele unei retele clandestine, le-a povestit jurnalistilor francezi experienta sa din temnita: „Am avut posibilitatea de a beneficia de o educatie frumoasa in inchisoare, unde am cunoscut fosti ministri, aristocrati, intelectuali, oameni veniti de la Sorbona sau Oxford”.

Iesit din inchisoare in 1964, a continuat sa fie hartuit de ofiterii Securitatii, care i-au facut viata imposibila. A incercat sa fuga din tara, traversand Dunarea, insa a fost prins pe malul iugoslav si predat autoritatilor romane contra unui vagon de sare, sfarsind prin a suferi a doua condamnare, de data aceasta pentru 7 ani.

La iesirea din inchisoare, isi cunoaste fiica nascuta la putin timp dupa ce fusese inchis si incepe sa scrie, pentru a se elibera de ura fata de regim.

In noiembrie 1972, ofiterii Securitatii ii perchezitioneaza apartamentul si gasesc manuscrisele ascunse pe fundul dublu al unui sertar, pentru ca, in 1985, dupa ce ii este retrasa cetatenia romana, sa se mute la Paris, impreuna cu sotia Aurora si cei doi copii.

Dupa Revolutie si moartea sotiei sale, in 1991, revine in Romania, unde, dupa ani de solicitari, reuseste sa isi vada dosarul de la Securitate, insumand 22 de volume si are un nou soc:

„Niciun adjectiv, nicio metafora nu poate descrie cu precizie ce a simtit Vasile Gavrilescu in acea zi. Dupa doar o jumatate de ora de rasfoit acel dosar, scriitorul a primit lovitura in plin: Aurora, sotia sa, semnase un angajament cu Securitatea in 1961, in timpul detentiei sale. Dupa eliberarea lui Vasile Gavrilescu din inchisoare, sotia sa a informat constant Securitatea in legatura cu deplasarile, scrierile si chiar gandurile si intentiile lui Vasile Gavrilescu”, scriu ziaristii francezi.

„Nu pot ierta si nu pot uita asta. Din fericire, sotia mea murise deja cand am aflat lucrurile astea”, a marturist Vasile Gavrilescu. Dosarul conţinea lista a 43 de persoane – prieteni, cunoştinţe, colegi si vecini ai lui Vasile Gavrilescu: „Toata lumea din jurul meu colabora, iar eu eram ca un peste in acvariu”, spune acum Vasile Gavrilescu.

El a publicat 17 carti, unele autobiografice, iar altele de poezie, pentru a descrie natura malefica a fostului „sistem tortionar”.

• Iliescu, vechi cadru al Partidului Comunist, ales presedinte dupa Revolutie

Dupa Revolutie, scrie Le Monde, puterea i-a revenit unui vechi cadru al Partidului Comunist, Ion Iliescu, ales presedinte intre 1990 si 1996, dar si intre 2000 si 2004. „Iliescu nu a mers pe transparenta privind crimele fostului regim, ci a vrut ca acestea sa fie uitate. Fara a tine vreun discurs nostalgic, el a vrut pur si simplu sa intoarca aceasta pagina, sa o arda”, noteaza Le Monde.

„El poarta o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes sa deschida Cutia Pandorei”, explica Alexandru Gussi, istoric si consilier al actualului presedinte, Traian Basescu. „Din contra, Iliescu sustinea ideea unei democratii originale, care sa se bazeze pe liniste”.

• Crimele comunismului, in dezbatere publica abia dupa 10 ani de la Revolutie

Dupa 10 ani de tacere, trecutul s-a impus, in cele din urma, in dezbaterea publica. In 1999 a fost creat Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care nu a obtinut, insa, si dreptul de a gestiona integral arhivele fostei Securitati, ce fusesera incredintate Serviciului Roman de Informatii.

Traian Basescu, ales presedinte in 2004, a luat doua decizii majore: a creat Comisia prezidentiala pentru studierea dictaturii comuniste, coordonata de Vladimir Tismaneanu, care a elaborat un raport de 800 de pagini despre crimele comunismului. In 2006, raportul a fost prezentat in Parlament, pentru condamnarea crimelor comunismului, aminteste Le Monde.

Ulterior, arhivele fostei Securitati au fost transferate la CNSAS, si asa au iesit la iveala primele nume de fosti colaboratori, ajunsi sa conduca astazi destinele Romaniei.

Ziarul francez aminteste de rasunatorul scandal in care a fost implicata Mona Musca, fost ministru al Culturii, acuzata ca ar fi colaborat cu Securitatea, oferind informatii despre studentii straini, carora le preda la Universitatea din Timisoara.

• Comunismul, condamnat doar de forma in Romania

Intarzierea enorma si lipsa dorintei de a deschide arhivele fostei securitati este explicata de continuitatea acelorasi persoane din fostul regim la conducerea Romaniei, dupa Revolutia din decembrie 1989, conchide Le Monde.

Oamenii acestia sunt in Parlament, in presa si in administratie. Au fost informatori, au scris rapoarte sau, mai rau, au facut parte din aparatul de represiune, scriu ziaristii francezi. „Am identificat peste 400 de suspecti de tortura si asasinate”, explica istoricul Marius Oprea, care conduce Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului. „Niciunul nu a fost pedepsit. Condamnarea comunismului a fost folosita doar prin prisma ratiunilor politice”.

• Dan Voiculescu: Nu ne intereseaza trecutul

Articolul din Le Monde se incheie cu o referire la Dan Voiculescu, „om de afaceri si politician, unul dintre cele mai controversate personaje ale Romaniei”. Proprietarul mai multor posturi de televiziune, personaj foarte bogat si influent, el a facut obiectul unei anchete a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, insa a contestat in instanta verdictul de colaborare cu fosta Securitate dat de CNSAS.

Contactat de Le Monde, atasatul de presa al lui Dan Voiculescu a oferit un raspuns concis: „Subiectul nu ne intereseaza, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu ne intereseaza, nu e preocuparea noastra”.