Lecția bulgară. Cum a ajuns țara vecină să fie în fața României la aderarea la euro din 2026. Unde s-au blocat autoritățile române și de ce alte țări nu se grăbesc să treacă la moneda europeană

România și Bulgaria au aderat împreună la Uniunea Europeană, în 2007, au scăpat în același timp de Mecanismul de Cooperare și Verificare, în 2023, și sunt de anul acesta ambele membre depline a spațiului Schengen. Similitudinile par să se oprească aici întrucât, când vine vorba de zona euro, vecinii bulgari au planuri mult mai ambițioase.

• România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Suedia și Danemarca sunt statele membre UE care nu au în prezent moneda euro. Motivele diferă în funcție de fiecare stat.
• Aceste motive sunt analizate într-un articol realizat în cadrul proiectului european PULSE, de către Sebastian Pricop (HotNews), alături de Francesco Martino (OBCT – Sofia), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia), György Folk (HVG – Ungaria)

„Aderarea Bulgariei la zona euro este o prioritate-cheie a noului guvern, la care lucrăm din greu și în strânsă coordonare cu partenerii noștri din Comisia Europeană”, a declarat noul prim-ministru Rosen Zhelyazkov, la scurt timp după preluarea mandatului, la 16 ianuarie 2025.

Zhelyazkov, fost președinte al parlamentului și o figură importantă a mișcării de centru-dreapta GERB, conduce un executiv susținut în parlament de o coaliție eterogenă, care a apărut cu dificultate după alegerile din octombrie 2024.

Noua majoritate, formată din GERB, Partidul Socialist Bulgar și mișcarea populistă „Există un astfel de popor”, a fost alcătuită din nevoia de a garanta un guvern și de a pune capăt, cel puțin pentru moment, instabilității politice care, în decurs de patru ani, a condus Bulgaria la șase alegeri anticipate.

În mod previzibil, aderarea Bulgariei la zona euro a fost plasată în fruntea priorităților acordului politic semnat de diverșii parteneri ai noii majorități. Ca toate țările UE care nu fac încă parte din zona euro, cu excepția Danemarcei care a semnat un acord pentru a păstra coroana, Bulgaria s-a angajat, de asemenea, să introducă moneda euro atunci când condițiile economice o vor permite. 

Dintre toate țările UE care încă folosesc propria monedă națională, Bulgaria este singura care face parte în prezent din mecanismul ERM II (din iulie 2020), al cărui scop este stabilizarea ratelor de schimb și care reprezintă unul dintre criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro.

Cu toate acestea, cei care se așteptau ca guvernul, poate încurajat de recenta includere completă a Bulgariei în spațiul Schengen, să profite de datele macroeconomice pentru a impulsiona imediat adoptarea monedei euro, au fost cel puțin parțial dezamăgiți. 

În primul său interviu public, ministrul de finanțe Temenuzhka Petkova a diminuat entuziasmul celor care doreau ca Sofia să solicite imediat Băncii Centrale Europene un raport excepțional de convergență, o evaluare necesară pentru a certifica pregătirea țării de a deveni cel de-al 21-lea membru al „clubului euro”.

Mari speranțe pentru 1 ianuarie 2026

Petkova a declarat că încă are mari speranțe că Bulgaria va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2026, dar a adăugat că guvernul va solicita avizul BCE numai după prezentarea bugetului pentru 2025.

„Sper că este doar o scurtă încetinire și că raportul va fi solicitat în următoarele câteva săptămâni”, a declarat Daniel Smilov, profesor de științe politice la Universitatea ”Sv. Kliment Ohridski” și director de program la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, pentru OBCT.

„Această ezitare din punctul meu de vedere este ciudată, având în vedere că GERB până în prezent a plasat întotdeauna intrarea în euro ca o prioritate centrală și strategică pentru țară”, spune el.

Potrivit lui Smilov, care consideră că Bulgaria este perfect pregătită pentru moneda unică, ezitarea GERB ar putea face parte dintr-un „teatru politic” prin care partidul încearcă să arunce o lumină proastă asupra gestionării anterioare a finanțelor de către principala mișcare de opoziție, partidul reformist „Să continuăm schimbarea” (PP) și să se prezinte ca entitatea politică responsabilă pentru redresarea finanțelor publice.

Vorbind în fața presei, Petkova a acuzat o gaură bugetară de 18 miliarde de leva (aproximativ 9 miliarde de euro) și a dat vina pe fostul ministru de finanțe al PP, Asen Vasilev.

Care sunt principalele deficiențe

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă că Bulgaria este într-adevăr pregătită să adere la zona euro. Potrivit economistului Garabed Minasian, de la Institutul de Cercetare Economică din Sofia, adoptarea monedei unice nu este lipsită de riscuri.

Potrivit lui Minasian, deși indicatorii macroeconomici respectă în mare măsură condițiile pentru zona euro, „Bulgaria rămâne încă semnificativ în urmă în ceea ce privește gradul de convergență reală”. „De exemplu”, a declarat Minasian pentru OBCT, «pentru 2023, ultimele date Eurostat disponibile, PIB-ul bulgar este de numai 38,5% din nivelul mediu din UE, iar prețurile sunt de numai 59,2% din media europeană».

Acești indicatori, conchide Minasian, arată că Bulgaria „nu a atins încă un grad acceptabil de convergență reală cu zona euro și nu este pregătită pentru adoptarea monedei euro”.

Unde s-a blocat România

În goana sa actuală după euro, Sofia pare în prezent singură. România, care în ultimii ani a mers adesea în paralel cu Bulgaria pe calea integrării europene, a urmat o cale diferită la capitolul euro. 

Bucureștiul a ratat deja mai multe obiective de adoptare a monedei euro, iar analiștii financiar-bancari din România, citați de Profit.ro, se așteaptă ca țara noastră să adere la zona euro în 2035.

Potrivit unei declarații făcute anul trecut de Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, „nu este momentul să discutăm despre euro, pentru că până în 2027 nu vom atinge criteriul deficitului bugetar de 3% din PIB”.

La începutul anilor 2010, susține Lazea, țara avea potențialul de a adera la euro, care a dispărut curând din cauza creșterii cheltuielilor publice din anii următori, combinată cu lipsa de voință politică a clasei conducătoare din România.

De asemenea, Comisia Europeană a declarat, în iulie 2024, că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, în urma unei evaluări a progreselor înregistrate de țară în vederea aderării la zona euro.

În special, raportul CE subliniază că legislația României nu este pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), deoarece nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor, criteriul privind finanțele publice, criteriul ratei de schimb și criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung, potrivit Europa Liberă.

Ungaria și Cehia nu se grăbesc să treacă la euro

În ciuda angajamentului formal de a adopta moneda unică, și alte țări din Europa Centrală ezită. În Cehia, guvernul, opoziția și opinia publică sunt acum aliniate împotriva aderării la zona euro. 

Aceasta este o situație destul de bizară întrucât întreaga economie este construită pe producția și exportul de produse semifinite pentru industria germană (piese auto, produse de inginerie etc.). Prin urmare, introducerea monedei euro ar fi, în mod obiectiv, utilă pentru Republica Cehă, remarcă Denik Referendum.

Pe de altă parte, sondajele din Ungaria arată o atitudine foarte pozitivă a celor intervievați față de euro, însă lipsa de fermitate a guvernului și performanțele economice slabe împiedică țara să facă din introducerea monedei euro o perspectivă viabilă.

În ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de aderare, nici voința politică, nici politica economice nu fac eforturi să avanseze introducerea euro, arată HVG. Guvernul lui Viktor Orban susține public că economia maghiară nu este pregătită.

Polonezii, danezii și suedezii nu vor moneda europeană

Polonia nu are un calendar oficial pentru trecerea la euro, iar, potrivit unui sondaj din 2024 citat de Euroactiv, 70% dintre polonezi se opun renunțării la zlot în favoarea monedei unice.

Danemarca și-a păstrat vechea monedă după ce a devenit membră a UE, coroana daneză. Copenhaga a negociat o clauză de neparticipare la zona euro. Prin urmare, nu este obligată să introducă această monedă. O altă țară nordică, Suedia, a organizat un referendum în 2003, iar populația a votat împotriva adoptării euro.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.