Lectia de pe ulitele statului (de Calin Hera)
CALIN HERA: „Cazul Florina nu este despre avort. Este despre o fetita de 11 ani, viol si incest. Orice discutie de la asta trebuie sa plece si numai de la asta“.
EVZ a ales sa relateze despre drama Florinei pentru ca sunt deja prea multi copii abuzati de parinti, de rude, de vecini, amenintati apoi sa tina totul sub tacere. Sunt prea multi copii traumatizati si prea multe fete care ajung sa nasca inainte de a-si da seama ce li se intampla. Din pacate, asemenea lucruri fac parte din Romania reala mai mult decat ne imaginam.
Toata lumea accepta ca, la noi, legile sunt ori proaste (stufoase, rupte de realitate), ori prost (sau deloc) aplicate. Cele mai bune legi sunt cele care rezolva o problema (cele care nu le rezolva, le creeaza, deci ne putem lipsi de ele.) De aceea, cazul Florinei e bine ca a ajuns sa fie subiect de dezbatere publica. Multi au spus: daca nu interveneau cativa ziaristi bagaciosi, se aranja usor un avort mititel, fara tam-tam, si toata lumea isi vedea de treaba. Multi au spus: nu va intereseaza decat sa faceti show, calcati in picioare oameni. Multi au spus, fara sa citeasca: nu ati oferit tribuna tuturor punctelor de vedere.
Oricate critici s-au adus, e important ca dezbaterea a avut loc, fara menajamente despre un subiect in legatura cu care oricine are o parere si si-o expune vehement. Dincolo de dezbatere, importanta e concluzia. Important este precedentul: de acum, violul nu mai inseamna condamnarea femeii agresate; aceasta e libera sa aleaga daca pastreaza sau nu sarcina. Eu, unul, le multumesc tuturor celor care au fortat autoritatile sa ia aceasta decizie.
Cazul Florina e despre implicare. Atunci cand tot soiul de comitete si comisii alcatuite din inteleptii retribuiti ai neamului plimbau sedintele de la o zi la alta de teama sa-si asume o decizie, o romanca din Anglia a hotarat sa intervina. Tara e plina de bagatori de seama si chibiti; ii lipsesc oamenii de actiune.
Remarcabil este atunci cand apare cate unul. Din Anglia si din SUA, Roxana si prietenele ei au dat o lectie autoritatilor din Romania. S-au revoltat, au actionat, au rezolvat. Remarcabila este si demonstratia facuta de familia Florinei, oameni simpli dintr-o comuna nemteana, care spune mai multe decat orice tratat despre rolul statului. „Ii multumim lui Dumnezeu ca putem alege, ca s-a ivit posibilitatea unei interventii in Anglia, tara de care am auzit pana acum doar in filme, ne-am saturat de tergiversari, indiferent de ceea ce va decide comisia, am hotarat sa mergem la Londra.“ Asa au zis si asa au facut.
La capatul acestei dezbateri, statul a primit o lectie: sunt cateva lucruri de care e bine si necesar sa se ocupe, si altele, multe, pe care mai mult le incurca daca se implica. Pentru ca statul, prin functionarii lui, nu detine adevarul absolut si devine ridicol daca pretinde asa ceva. Un stat puternic nu e acela care reglementeaza tot ce misca sau ar putea sa miste. Un stat prietenos cu oamenii este acela care le ofera oamenilor variante si ii ajuta, eventual, sa le aleaga pe cele mai bune. Dar nu le impune o alegere. Aceasta poate fi definitia unui stat cu adevarat puternic.
In ceea ce ma priveste, ii tin pumnii Florinei. Sper sa se intoarca acasa cu bine si sper ca satenii din Piatra Soimului sa dovedeasca intelepciune si sa o ajute sa redevina copilul vioi care era. Doamne ajuta!
INTERVIURILE HotNews.ro