Legătura dintre fumat și greutatea corporală. Ajută sau nu fumatul la menținerea greutății?

Deși renunțarea la fumat aduce numeroase beneficii recunoscute, un aspect mai puțin plăcut, care îi îngrijorează pe fumători, este posibilitatea de a lua în greutate. Mulți își justifică viciul susținând că îi ajută să se mențină supli. Studiile confirmă că riscul acumulării kilogramelor în plus după renunțarea la fumat este real și că, într-adevăr, fumătorii au o greutate corporală mai mică decât nefumătorii. Cu toate acestea, fumatul este asociat cu o cantitate mai mare de grăsime abdominală și viscerală, adică acel tip de grăsime care „sufocă” organele interne și predispune la boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni metabolice.

Fumatul afectează negativ aproape ficare organ din corp. Anual, fumatul este responsabil pentru mai multe decese decât HIV, consumul de droguri ilegale, alcoolul, accidentele cu arme de foc și accidentele rutiere la un loc. Fumătorii prezintă un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare și accident vascular cerebral și cancer. În plus, fumatul poate declanșa diabet, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem și bronșită cronică, printre alte afecțiuni.

Fumatul poate ajuta la menținerea greutății, dar pe termen scurt

Însă, obezitatea presupune cam aceleași riscuri, iar țigările ajută la menținerea greutății corporale, ar spune fumătorii. Cercetătorii atrag însă atenția că nicotina poate ajuta inițial la scăderea poftei de mâncare, dar fumătorii cronici se îngrașă la fel de ușor ca nefumătorii, iar fumatul și obezitatea împreună scurtează viața cu aproximativ 13 ani, potrivit studiilor.

O analiză detaliată a studiilor medicale referitoare la fumat și managementul greutății a constatat că, pe termen scurt, nicotina poate îmbunătăți capacitatea organismului de a arde calorii și poate avea un efect limitat asupra reducerii apetitului.

Dar nu ar trebui luate în considerare doar concluziile extrase din studiile transversale, care examinează legătura dintre fumat și greutatea corporală într-un anumit interval de timp, ci ar trebui investigat modul în care greutatea unui fumător evoluează pe termen lung. În aceste studii pe termen lung se observă că fumătorii nu reușesc să își controleze greutatea mai bine decât cei care nu fumează.

Atunci când sunt sintetizate toate aceste cercetări, se poate înțelege de ce există ideea unui „fumător slab”, deoarece persoanele cu greutate corporală mai scăzută sunt mai predispuse să adopte acest obicei în primul rând, potrivit cercetătorilor. Însă, odată ce încep să fumeze, aceștia se pot îngrășa la fel sau chiar mai mult decât restul populației care nu fumează.

În mod surprinzător, fumătorii cronici iau și mai mult în greutate decât cei ocazionali. Această situație ar putea fi influențată de nivelurile scăzute de activitate fizică, alimentația necorespunzătoare și consumul de alcool – principalii factori de risc ai obezității – care sunt adesea asociați cu fumatul cronic.

Fumatul crește cantitatea de grăsime abdominală și viscerală

Potrivit unui studiu recent, publicat în revista Addiction, fumatul poate duce și la acumularea de grăsime în zona abdominală, în special în interiorul cavității abdominale. Cercetătorii raportează că atât fumătorii începători, cât și cei cronici depozitează mai multă grăsime pe burtă. Grăsimea viscerală este tipul de grăsime care se acumulează în jurul organelor interne din cavitatea abdominală, inclusiv în jurul intestinelor, ficatului și pancreasului. Este diferită de grăsimea subcutanată, care se găsește sub piele. Grăsimea viscerală este considerată mai periculoasă pentru sănătate decât cea subcutanată, deoarece poate afecta funcționarea organelor și este asociată cu un risc crescut de boli cronice, precum bolile de inimă, diabetul și anumite tipuri de cancer.

„Am constatat că tipul de grăsime care se dezvoltă la fumători este grăsimea viscerală, în loc de grăsimea subcutanată. Asocierea fumatului cu grăsimea abdominală pare să nu depindă de alți factori cum ar fi statutul socio-economic, consumul de alcool sau ADHD,” a declarat dr. Germán Carrasquilla, autorul principal al studiului și profesor asistent la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.

Specialistul a subliniat că, din perspectiva sănătății publice, aceste descoperiri demonstrează importanța eforturilor ample de prevenire și reducere a fumatului, inclusiv pentru diminuarea riscului de a dezvolta boli cronice asociate grăsimii viscerale.

Cercetătoriiau observat că persoanele care fumează prezintă adesea o greutate corporală mai redusă în comparație cu cei care nu fumează, însă au și o cantitate mai mare de grăsime abdominală și viscerală.

Dr. Jonathan Klein, medic la Universitatea Stanford din California și cercetător în controlul tutunului, a declarat, pentru Medical News Today că acest studiu furnizează dovezi semnificative pentru înțelegerea impactului tutunului și nicotinei asupra grăsimii abdominale.

„Cercetătorii au reușit să confirme, într-un fel, că influența fumatului și a nicotinei asupra căilor inflamatorii care conduc la acumularea de grăsime abdominală este reală, independent de factorii genetici sau de riscul familial. Există, desigur, factori genetici implicați, însă este evident că, în ciuda acestora, contribuția semnificativă o au fumatul și nicotina,” a precizat medicul.

Cât te îngrași dacă renunți la fumat

Cercetările anterioare privind renunțarea la fumat și greutatea corporală au arătat că riscul de îngrășare este scăzut, dar real. Cei care se lasă de țigări se îngrașă, în medie, între trei și cinci kilograme în următorii 10 ani după ce renunță la viciu. Riscul de a lua în greutate este cel mai crescut în primii doi ani după întreruperea fumatul și scad ulterior.

Însă, cu siguranță, cele trei – cinci kilograme în plus nu ar trebui să justifice continuarea fumatului. Pericolele pe care le presupune acest obicei sunt mult mai mari. Pentru a minimiza riscul de acumulare a kilogramelor în plus, este important să identifici și să gestionezi nevoile emoționale din spatele acestor comportamente. În acest sens, implicarea medicului, nutriționistului și, în special, a psihologului, poate contribui semnificativ la gestionarea corespunzătoare a acestor nevoi.

De exemplu, în cadrul programului gratuit Stop Fumat persoanele care doresc să se lase de fumat pot accesa două tipuri de servicii gratuite: cele de consiliere psihologică telefonică (Tel Verde Stop Fumat inscripționat pe pachetele de țigări – 0800878673), cât și cele de consiliere față în față și tratament gratuit în centrele de consiliere antifumat (acestea se regăsesc pe site-ul www.stopfumat.eu)

Sursa foto: Dreamstime.com