Legea „Fără reclamă la jocuri de noroc în online”: În Spania, numărul jucătorilor noi s-a redus mult, dar nu s-a redus numărul celor care jucau deja /  Cum e în alte țări europene

Site-ul de investigații Snoop a analizat cum este reglementată industria jocurilor de noroc în alte state europene și cât de restrictive sunt legile comparativ cu cele votate recent în România.

Senatul a votat luni două proiecte de lege care aduc restricții noi privind publicitatea și accesul la pariuri și jocuri de noroc. Proiectele urmează să fie dezbătute și în Camera Deputaților, for decizional.  

În Spania, de pildă, cercetările arată că restricțiile publicitare nu au eliminat comportamentul de joc, dar au redus semnificativ intrarea de noi jucători. 

În Moldova, după ce au interzis complet reclamele la pariuri, în 2022, Parlamentul a adoptat, doi ani mai târziu, un proiect de lege care relaxează parțial interdicția. Și în Italia se vorbește despre reversarea interzicerii publicității online. 

Unii dintre specialiștii consultați de Snoop spun că proiectul de lege privind interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri, în online, în intervalul 6:00-24:00 nu poate fi implementat în forma actuală. 

Publicațiile online, mai ales cele sportive, ar fi „afectate masiv”, spune Dragoș Stanca. „Bettingul reprezintă una dintre cele mai active categorii de advertiseri, cu o pondere estimată la aproximativ 20% din volumul campaniilor aflate în derulare.”

Cum e în Europa

Noile prevederi legislative au fost adoptate și de alte state europene, iar în unele cazuri le-a fost testată eficiența. În unele state însă, după câțiva ani de restricții dure, legislația a fost parțial relaxată ca urmare a presiunii industriei sau a unor decizii în instanță.

În țări precum Italia, Olanda, Belgia, Letonia sau Moldova a fost interzisă orice formă de publicitate în domeniul jocurilor de noroc. A fost interzisă inclusiv asocierea acestora cu sportul ori personalitățile publice. 

Italia are cel mai dur regim din Europa

Italia are, probabil, cel mai dur regim din Europa, dar este posibil ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat. În 2018, Consiliul de Miniștri din Italia a adoptat „Decretul Demnității” (Decreto dignità) care interzicea „orice formă de publicitate, chiar indirectă, legată de jocuri sau pariuri cu câștiguri bănești, precum și jocuri de noroc, care se desfășoară și prin orice alte mijloace […], inclusiv rețelele de socializare.” Era prima țară din UE care decidea asta. 

Legislația a avut un impact economic imediat asupra domeniilor care depindeau cel mai mult de banii primiți de la operatori pentru promovare. 

Mai exact, industria sportivă/serie A și media au suferit pierderi importante. În plus, implementarea legii a venit și cu amenzi considerabile. În 2023, AGCOM, watchdog-ul italian pe comunicații, a amendat Youtube cu 2,25 milioane de euro și Twitch cu 900.000 de euro pentru încălcarea banului pe reclame la jocuri de noroc.

În acești șapte ani de când legislația este în vigoare, cluburile de fotbal au găsit diferite căi ocolitoare. Conform unei anchete realizate de jurnaliștii de la Investigate Europe, trei cluburi din serie A (Inter, Parma, Lecce) aveau sponsori pe tricou care utilizează denumiri adiacente pariurilor precum Betsson.sport sau AdmiralBet.news (aplicații de știri) sau BetItalyPay (platformă de plăți). 

O creștere a operatorilor nelicențiați  

„Decretul demnității” a primit mai multe critici în societatea italiană, deoarece a scăzut vizibilitatea operatorilor licențiaților, dar, indirect, a condus și la o creștere a operatorilor nelicențiați.  

Astăzi există mai multe propuneri în parlamentul italian pentru relaxarea sau reformarea acestei interdicți. Există însă și o opoziție la ridicarea interdicției.

„Dacă vor fi reintroduse, reclamele la jocurile de noroc vor genera aproximativ 100 de milioane de euro pe an pentru cluburile din Serie A, dar vor impune societății costuri de miliarde de euro în domeniul sănătății, având în vedere cheltuielile publice necesare pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc”, explica, în același material din Investigate Europe, Gabriele Melluso, liderul unui grup pentru protecția consumatorilor. 

Ce se va întâmpla cu Meta și Google în România?

Și în România există deja semnale că publicitatea online pentru operatorii neautorizați va reprezenta o problemă semnificativă. Anul trecut, ONJN a cerut Meta și Google să elimine imediat reclamele sponsorizate care promovează operațiuni de jocuri de noroc neautorizate în țară. 

ONJN descoperise că reclame plătite pentru operatori fără licență rulau pe mai multe platforme deținute de Meta, inclusiv Facebook, Instagram și Messenger, și apăreau totodată în rezultatele căutării Google.

Spania: efecte reale, documentate ale interdicțiilor 

Ideea parlamentarilor români de a rezerva un interval orar nocturn în care să fie permisă reclama la jocurile de noroc are o corespondență în modelul din Spania. Aici, publicitatea e permisă noaptea, între orele 1 și 5 (la TV, radio dar și pe platforme video ca Youtube). 

În 2020, spaniolii reglementau dur publicitatea la păcănele și pariuri. Au interzis:
 

• sponsorizările sportive cu branding de gambling;
• utilizarea vedetelor și influencerilor în reclamele la jocurile de noroc;
• bonusurile de bun venit la cazinouri, ceea ce însemna că promoțiile companiilor îi puteau viza doar pe jucătorii deja activi;
• reclamele online erau permise exclusiv pe site-urilor operatorilor sau pe conturile de social media unde puteau avea ca audiență/target doar urmăritorii. 

În primii trei ani, reglementările din Spania au avut un impact real, potrivit unei cercetări publicate în Harm Reduction Journal anul trecut. Astfel, numărul de noi conturi de jocuri online deschise în 2023 (1,35 milioane) era cu 55 % mai mic față de 2020 (3 milioane). 

În schimb, legea nu a părut să aibă efecte semnificative asupra celor care jucau deja. În perioada studiată (2020-2023), totalul sumelor pariate și depozitele jucătorilor activi au crescut. Cu alte cuvinte, restricțiile publicitare nu au eliminat comportamentul de joc, dar au redus semnificativ intrarea de noi jucători.

O parte din interdicții au fost eliminate de Curtea Supremă de la Madrid

În ciuda impactului pozitiv al legislației, industria de gambling (prin Asociația Digitală a Jocurilor din Spania – Jdigital) a atacat în instanță anumite prevederi, argumentând că sunt exagerate sau fără temei legal. 

Iar în aprilie 2024, Curtea Supremă a Spaniei a anulat o parte importantă a dispozițiilor din 2020, considerând că nu aveau acoperire legală suficientă și că afectau libertatea de afaceri. 

A fost eliminată restricția care interzicea promovarea către noi clienți, a fost ridicată interdicția de folosire a celebrităților în reclame, iar acum sunt din nou legale reclamele pe social media și platformele video, dacă vizează utilizatorii peste 18 ani. 

Restul restricțiilor rămân valabile și azi. Protecția minorilor rămâne un subiect central în dezbaterile actuale din Spania, iar guvernul discută o reformă legislativă care să reconfigureze reguli mai stricte pentru controlul publicității de gambling. 

Restricțiile de vârstă, în Europa: 21 de ani 

În Europa, interdicția pentru minori la jocuri de noroc este regula generală, dar vârsta minimă și mecanismele de aplicare diferă de la stat la stat. Peste tot este interzis accesul la jocurile de noroc sub 18 ani, dar unele țări au crescut vârsta la care e eliminată restricția până la 21 de ani: Grecia (pentru cazinouri și sloturi fizice),  Belgia (pentru toate jocurile de noroc, în afara loteriei naționale), Cipru și Danemarca (pentru cazinouri fizice), Estonia (pentru cazinouri dar și jocuri de cazino online).

Țările care au ridicat vârsta la 21 de ani urmăresc reducerea expunerii tinerilor vulnerabili la jocuri de noroc. 

Literatura de specialitate sugerează o legătură între vârsta de debut la jocurile de noroc și dezvoltarea consumului problematic sau dependenței. 

Astfel, studiul „Too Young to Gamble: Long-term Risks from Underage Gambling”, din Journal of Gambling Studies, extrapolează date dintr‑un studiu pe populația din Spania privind debutul și riscurile asociate mai târziu în viață. Cercetarea arată cum persoanele care încep să joace înainte de vârsta legală au o probabilitate mai mare să dezvolte probleme cu jocurile de noroc decât cei care încep mai târziu în viață.

Și un studiu francez publicat în 2020, în British Medical Journal, arată cum tinerii care încep să joace în adolescență au ulterior rate mai mari de simptome asociate cu consumul problematic și o severitate mai mare a comportamentului de joc problematic (inclusiv adicția) comparativ cu cei care încep mai târziu.

În România, legislația interzice deja accesul minorilor la jocurile de noroc. Însă numeroase studii și materiale jurnalistice arată că de multe ori interdicția nu este respectată în practică. Continuarea pe Snoop.