Sari direct la conținut

Legea privind indexarea pensiilor militare este neconstituțională, au decis în unanimitate judecătorii CCR / Miza: 660 milioane de euro din PNRR

HotNews.ro
Ceremonia de învestire a noului şef al Statului Major al Apărării, in Bucuresti, 30 noiembrie 2023. Inquam Photos / Octav Ganea
Ceremonia de învestire a noului şef al Statului Major al Apărării, in Bucuresti, 30 noiembrie 2023. Inquam Photos / Octav Ganea

Legea privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie este neconstituțională, în ansamblul său, a decis marți, cu unanimitate de voturi Curtea Constituțională. Decizia este definitivă. Dacă legea ar fi trecut, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR.

  • „În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională, în ansamblul său.
  • În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, se arată în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Impactul bugetar al indexării pensiilor militare: 1,4 miliarde de euro / Risc de plată a 660 milioane de euro din PNRR

Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană.

În funcție de decizia Curții Constituționale, oficialii de la Bruxelles vor calcula acum suma care ar trebui să fie plătită României pentru cererea de plată 3.

Tranșa la valoarea întreagă ar fi de 2 miliarde de euro, dacă țara îndeplinește toate țintele și jaloanele la care s-a angajat, au declarat luna trecută pentru Startupcafe.ro surse politice.

România a transmis încă din decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR. În 15 octombrie 2024 Comisia Europeană a anunțat suspendarea unei părți din cererea de plată 3.

Potrivit surselor HotNews.ro, era vorba de 1,1 miliarde de euro, bani suspendați ca urmare a neîndeplinirii unor jaloane PNRR, România primind termen până pe 31 martie 2025 să se conformeze.

Boloș: România riscă să piardă încă 660 milioane de euro numai pentru pensiile speciale

Legea privind indexarea pensiilor militare a modificat însă jalonul privind pensiile speciale considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană, motiv pentru care România ar putea pierde banii din PNRR aferenți acestui jalon care a fost în cererea de plată numărul 2 din PNRR.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a precizat, în luna ianuarie din acest an, într-un interviu pentru Startupcafe.ro suma pe care România riscă să o piardă.

  • „Nu arată bine, să știți, cererea de plată (n.a numărul 3), cu probleme la jalonul privind pensiile speciale. Aici, după cum știm, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe pe data de 4 februarie 2025 sau ar trebui să se pronunțe pe data de 4 februarie pentru pensiile militarilor. De asemenea, s-a pronunțat pe neconstituționalitatea impozitării cu 20% a părții necontributive pentru magistrați.
  • Aici va trebui să așteptăm publicarea deciziei, pentru că acest jalon neîndeplinit înseamnă 660 de milioane de euro pentru țara noastră. Deci s-ar putea ca din suma pe care o avem de încasat să ni se mai rețină încă 660 de milioane de euro numai pentru pensiile speciale. E un jalon care noi ne-am obișnuit cu ideea că este închis. Nu. El este un jalon încă neînchis în relația cu Comisia Europeană”, a declarat Marcel Boloș.

Guvernul Ciolacu a apărat legea indexării pensiilor militare la CCR, după ce a spus că riscă suspendarea de noi fonduri PNRR

Guvernul a respins în luna decembrie a anului trecut, într-un punct de vedere transmis Curții Constituționale (CCR), acuzațiile Avocatului Poporului că s-ar fi încălcat legea fundamentală când Parlamentul a adoptat legea indexării pensiilor militare, fără a aștepta fișa financiară cu impactul bugetar.

Executivul susține că este suficient că Parlamentul a cerut aceste date. Impactul, estimat ulterior la 1,4 miliarde de euro, va accentua deficitul bugetar, și există riscul suspendării de noi fonduri PNRR, dacă legea trece de CCR pentru că modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit.

Care sunt modificările aduse legii pensiilor militare

Senatul, for decizional, a adoptat în 4 noiembrie 2024 proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.

Actul normativ prevede:

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”.

Aceste prevederi nu vor fi aplicate pensionarilor militari care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, nici celor care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcţii, se mai arată în proiect.

În cazul în care, în urma actualizării, rezultă o pensie mai mică decât cea aflată în plată, atunci se va menţine suma în plată.

INTERVIURILE HotNews.ro