Legea privind organizarea reţelei şcolare, retrimisă în Parlament/ Președinția României: Această reglementare poate genera neclarităţi în învățământ

​Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea unei legi care vizează instituirea unor dispoziţii referitoare la constituirea instituţiilor de educaţie de drept public sau privat, reorganizarea acestor instituţii, precum şi cu privire la organizarea reţelei şcolare şi la asigurarea finanţării de bază a învăţământului de către stat.

„Considerăm că această reglementare poate genera neclarităţi în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare, finanţarea învăţământului preuniversitar, organizarea ciclurilor de învăţământ şi a examenelor de absolvire„, se arată în comunicatul de la Președenția României.

În cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea OUG 48/2018 privind drepturile elevilor şcolarizaţi în unităţi de învăţământ înfiinţate în procesul de organizare a reţelei şcolare şi pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, transmisă luni preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şeful statului arată că actul normativ prorogă termenul până la care se comunică, anual, lista unităţilor pentru care se propune reorganizarea, de la 31 august la 31 octombrie.

„Considerăm că o asemenea reglementare este de natură să determine întârzierea procesului de evaluare externă a acestor unităţi şi riscă să producă schimbări în reţeaua şcolară, în timpul anului şcolar, motiv pentru care se impune reanalizarea acesteia de către Parlament. Totodată, (…) termenul de finalizare şi aprobare a reţelei şcolare se prelungeşte de la începutul anului şcolar până la sfârşitul semestrului I, ceea ce face ca reţeaua şcolară să poată suferi modificări în timpul vacanţei intersemestriale, fapt care poate avea un impact negativ asupra procesului de predare – învăţare„, susţine Iohannis în cererea de reexaminare.

El indică faptul că, potrivit legii, componentele organizatorice de tipul: nivel de învăţământ, filieră, profil cu specializări/ calificări profesionale, programe de studii din cadrul unităţilor de învăţământ reorganizate în condiţiile Legii educaţiei nr. 1/2011 îşi menţin statutul de acreditat sau autorizat, dobândit înainte de reorganizare.

„Considerăm că păstrarea statutului de autorizat sau acreditat pentru componentele unei unităţi de învăţământ chiar şi după reorganizare, fără o verificare a capacităţii acestora de a menţine standardele, nu este oportună, deoarece ar putea afecta calitatea procesului educaţional, întrucât scopul autorizării şi acreditării este întocmai verificarea îndeplinirii acestor standarde„, spune şeful statului.

Iohannis arată că în lege se prevede că centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională sunt unităţi specializate de învăţământ special şi special integrat şi că, în prezent, potrivit Legii nr. 1/2011, acestea sunt definite ca unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar.

El consideră că modificarea operată în definirea acestor unităţi este de natură să „restrângă rolurile acestora în sprijinirea integrării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în unităţile de învăţământ de masă”.

Preşedintele mai indică faptul că prin actul normativ se introduc în reţeaua şcolară furnizorii de educaţie, fără alte reglementări conexe, prin care să se prevadă cu claritate condiţiile în care aceştia pot fi parte a reţelei şcolare, susţinând că acest lucru poate „produce blocaje în componentele de finanţare, dar şi de asigurare a calităţii procesului educaţional, fiind periclitat în mod direct dreptul superior al copilului de a beneficia de un sistem educaţional aşa cum este consfinţit de Constituţie”.

De asemenea, referitor la reglementarea posibilităţii universităţilor de a înfiinţa, în structura acestora, unităţi de învăţământ preuniversitar, fără personalitate juridică, preşedintele Iohannis consideră că aceasta a fost realizată fără o analiză de impact şi fără a avea în vedere corelările legislative necesare.