Legea salarizării în sectorul public. Ministrul Pîslaru anunță tăierea unui „sport național” la bugetari: Eliminăm 87 de sporuri din 151

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în conferința de presă organizată pentru a prezenta detalii din proiectul noii legi a salarizării. El a precizat că inițiativa prevede, printre alte, eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente.

Proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, a fost lansat astăzi în consultare publică și „urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ”, conform anunțului făcut de instituție.

Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, principiile reformei sunt echitatea – „muncă de valoare egală, salarizare egală” –, predictibilitatea și sustenabilitatea, atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public, performanța și responsabilitatea, caracterul unitar al sistemului, care trebuie să fie mai clar și mai predictibil, precum și coerența în salarizarea administrației locale.

În conferința de presă de luni de la Palatul Victoria, el le-a mulțumit partidelor „pentru faptul că au agreat niște lucruri esențiale”.

„Au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem, deci, de la 166 de miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea aceasta centrală, pe care vreau să insist și să o repet, că salariile nu scad – mai clar, protecția veniturilor, ca principiu clar, niciun venit nu va scădea (…). Au agreat încă un lucru, care mi se pare foarte important, și anume că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către famiile ocupaționale”, a declarat oficialul.

Ministrul interimar al Muncii a spus că actualele grile de salarizare„sunt necorelate între familiile ocupaționale și, practic, defavorizează profesiile sau sectoarele care nu au pârghiile politice să își obțină, prin presiune, prin greve, prin diverse alte intervenții, legislație specială”.

„Acum, ce facem este să spunem așa, dacă există un acord, și asta este asumpția de bază de la care plecăm pe salarizare, că aceasta ar trebui să fie ierarhia între funcțiile pe care noi le avem, între familiile ocupaționale, atunci, cumva, este foarte important ca orice fel de negociere sau discuții să plece de la această ierarhizare”, a explicat Dragoș Pîslaru.

„Zona de sporuri a devenit un fel de sport național”

Dragoș Pîslaru a spus că, în actuala formă, proiectul prevede eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri care există în administrația din România.

„Din cauza faptului că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici legea 153, s-a marșat foarte mult pe sporuri – și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România (…). În momentul de față în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut, prin acest proiect pe care îl prezentăm, este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de aproape 57%”, a precizat el.

Valoarea de referință și cei doi indicatori care o influențează

Ministrul a spus că „valoarea de referință, ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde, este 4.100 de lei”, iar eventuala ei creștere va ține de „două lucruri care se pot întâmpla”.

„Primul lucru este legat de creșterea PIB, deci, dacă țara crește ca PIB nominal, atunci evident că există spațiu să crești salariile în sectorul public. Atenție, nu există o condiționare”, a explicat Dragoș Pîslaru.

„Cel de-al doilea lucru care mi se pare important este că, având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de circa 1,2 milioane, o reducere a personalului, prin reformă administrativă, care să reducă până la urmă costul de personal total, îți permite să crești valoarea de referință (…). Există posibilitatea, dacă există o creștere de productivitate, să poți să faci poate mai multe lucruri cu mai puțini oameni și asta înseamnă că trebuie să îi remunerezi mai bine”, a adăugat el.

Dragoș Pîslaru a mai menționat că în cazul a 56% dintre posturi sunt preconizate creșteri ale salariilor lunare în 2027, față de 2026, ca urmare a noii legi, în timp ce pentru 44% se estimează că salariile vor fi mai mici, dar vor exista diferențe compensatorii astfel încât niciun salariu în plată să nu scadă.

Conform coeficienților enumerați de ministru, președintele va avea un coeficient maxim, de 8, ceea ce înseamnă un salariu brut de 32.800 de lei. Potrivit calculatoarelor de salarii brute-nete, venitul net ar fi de 19.188 de lei într-un astfel de scenariu.

„Vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care crește în mod subiectiv față de alte grilă, că ar trebui să înțelegem că sistemul de echivalențe face ca până la urmă în administrația publică să ai președintele, care ar trebui teoretic, fiind cea mai înaltă funcție în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat, și că tocmai prin așezarea coeficienților în acest interval de 1 la 8 trebuie să îi pui și pe ceilalți undeva în grilă”, a mai explicat el.

Pîslaru a precizat că salariul său ar urma să fie majorat cu 2.500 de lei ca urmare a noului sistem de salarizare, o creștere de 22%.