Liderii UE încep azi confruntarea de 2.000.000.000.000 de euro. Merz: „Cifrele trebuie reduse”

Liderii Uniunii Europene sunt pe cale vineri să intre într-o confruntare pe tema bugetului blocului comunitar, după ce atât țările contributoare nete cât și cele care beneficiază de mai mult decât virează au criticat propunerea inițială privind cheltuielile pe care UE ar trebui să le suporte în perioada 2028-2034 – și sursele din care ar trebui să provină fondurile, transmite Reuters.

Bugetul UE reprezintă modul în care blocul format din 27 de state membre își finanțează toate politicile – de la sprijinirea agricultorilor și dezvoltarea de noi tehnologii până la programele de schimb de studenți și uniformizarea nivelului de trai în toate statele membre.

Conform propunerii Comisiei Europene, bugetul pentru perioada 2028-2034 ar trebui să fie de 2 trilioane de euro (2.000.000.000.000 de euro).

La Consiliul European participă și președintele Nicușor Dan, care a spus joi seară târziu că „vom continua să pledǎm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană”.

„Cifrele trebuie reduse”

Țările mai bogate din UE contribuie la buget cu mai mult decât primesc din acesta, în timp ce națiunile mai sărace primesc mai mult decât plătesc.

La fiecare șapte ani, cele două grupuri se luptă acerb pentru a ajunge la un acord unanim, necesar pentru adoptarea bugetului.

Prima propunere de compromis pregătită săptămâna trecută de președinția cipriotă a UE a redus propunerea Comisiei cu 2%, ceea ce a fost insuficient pentru unii și prea mult pentru alții.

La începutul discuțiilor de vineri, cancelarul german Friedrich Merz, a cărui țară este cel mai mare contribuabil net, a declarat că bugetul propus este „mult prea mare”.

„Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz presei.

Olanda se opune și ea: „E un buget din anii 1990”

Propunerea cipriotă alocă, de asemenea, mai multe fonduri din buget pentru agricultori și pentru politicile de coeziune, în detrimentul unor domenii precum cercetarea și inovarea, ceea ce irită țările care încearcă să concureze cu puterile industriale SUA și China.

Olanda, un alt contribuitor net la buget, s-a opus schiței de compromis, deoarece aceasta se concentra prea mult pe domenii considerate cheltuieli tradiționale, în loc să abordeze noi provocări, precum apărarea și modernizarea.

„Cu toții ne dorim o Europă mai sigură și mai competitivă, iar pentru asta avem nevoie de un buget adecvat. Nu putem realiza acest lucru cu un buget din anii 1990”, a declarat prim-ministrul olandez Rob Jetten la sosirea sa la summitul UE.

Spania, care este un beneficiar net mic, dar totuși primește mai mult decât cotizează, a afirmat că bugetul este prea redus și că cheltuielile destinate agricultorilor și coeziunii ar trebui majorate din cauza inflației.

„Propunerea… este chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană și, prin urmare, nu suntem deloc de acord cu ea”, a declarat prim-ministrul Pedro Sanchez.

De ce se grăbesc să facă de acum bugetul

Din punct de vedere juridic, guvernele UE trebuie să ajungă la un acord privind bugetul până la sfârșitul anului 2027.

Însă, având în vedere alegerile care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia, ar trebui să se ajungă la un acord până la sfârșitul acestui an, pentru a nu deveni ostatici ai campaniilor electorale.

Ce surse de venit suplimentare sunt vehiculate

Pentru a contribui la reducerea contribuțiilor naționale ale plătitorilor neți, menținând în același timp ambițiile de cheltuieli ale beneficiarilor neți, liderii UE trebuie să cadă de acord asupra unor noi surse de venituri care să nu provină direct din bugetele naționale.

„Nu putem cheltui decât atât cât avem. Astăzi, în cadrul Consiliului European, voi reitera solicitarea mea ca Uniunea Europeană să nu se îndatoreze și mai mult”, a declarat Merz.

Printre opțiunile propuse, respinse de unele țări și susținute de altele, se numără o parte din veniturile pe care guvernele UE le obțin din vânzarea către companii a permiselor de emisii de CO2 și o parte din taxa aplicată mărfurilor importate în UE care au fost fabricate în țări unde politicile climatice sunt mai puțin stricte decât în UE.

Alte opțiuni includ o taxă pe deșeurile electronice necolectate, o parte din acciza pe tutun și o contribuție anuală forfetară din partea marilor firme care își desfășoară activitatea și vând în UE.

Alte propuneri includ o taxă pe averile extrem de mari, pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe câștigurile de capital din active cripto.