„Linba romînă, anapoi!” În social media, ca la grădiniță: cei fără vocabular jignesc și fac tantrum

Dezamăgiți, frustrați, speriați și mai dezbinați ca niciodată în ultimii 35 de ani, românii au votat la aceste alegeri prezidențiale cu furie, cu frică, cu ură. Toate acestea au răzbătut și în social media. A curs cu injurii, atacuri la persoană, amenințări. Și într-o tabără, și în cealaltă, agresivitatea a fost la cote maxime. Iar dincolo de toată această tensiune, a mai șocat ceva: felul în care a fost chinuită limba română. N-a mai contat că „miau” nu e totuna cu „mi-au”, că nici „care” nu-i „pe care” sau că numărul de i variază la „copii(i)”.
Am stat de vorbă cu Dacian Dolean, psiholog educațional și cercetător în domeniul alfabetizării și al dezvoltării limbajului, pentru a înțelege cum ajung adulții, chiar și cei cu studii medii și superioare, să facă greșeli de scriere elementare și să nu cunoască gramatica predată încă din ciclul primar. Educația precară și dezinteresul față de dezvoltarea personală sunt doar câteva dintre motivele care explică nivelul scăzut de alfabetizare, spune specialistul. Tot el observă că persoanele care nu au un limbaj care să le permită să-și exprime civilizat opiniile recurg la injurii și amenințări.
Totul Despre Mame: Ați urmărit, probabil, felul în care au fost reflectate alegerile prezidențiale în social media. Cum vi s-au părut comentariile alegătorilor prin prisma limbajului folosit și al corectitudinii gramaticale? V-a surprins ceva?
Dacian Dolean: Da, cred că a surprins în primul rând violența verbală manifestată în multe dintre reacțiile apărute în rețelele de socializare. Ca să interpretăm comentariile cred că e important să înțelegem contextul în care au fost făcute. Românii au votat doi candidați percepuți ca fiind anti-status quo (în sensul că nici măcar coaliția guvernamentală nu a avut o susținere majoritară), ceea ce indică faptul că există o frustrare mare în societate. Acum, oamenii reacționează la frustrare în mod diferit și am să fac o analogie cu ce se întâmplă la grădiniță.
Citește continuarea interviului AICI.