Lista reactiilor negative fata de ordonantele privind gratierea si amnistia mascata

Proiectele de Ordonanta de Urgenta privind gratierea si amnistia mascata au atras critici dure, in ultima saptamana, din partea multor institutii si organizatii. Practic, au curs reactiile negative, de la presedintele Romaniei, societate civila, magistrati si sindicate, pana la ambasadori si Comisia Europeana. Cel mai vehement s-au manifestat cetatenii simpli, zeci de mii de oameni iesind in strada pentru a protesta fata de intentia Guvernului de a aproba aceste proiecte de acte normative.

Comisia Europeana a lansat un avertisment dur, CSM a avizat negativ proiectele, iar Parchetul general, DNA, DIICOT si asociatiile de magistrati s-au pronuntat clar impotriva. De asemenea, sindicalistii din penitenciare considera ca argumentele prezentate in favoarea gratierii sunt eronate, iar sase organizatii non-guvernamentale spun ca „aceste practici arunca Romania inapoi in anii ’90”. La aceste critici se adauga declaratiile ambasadorilor SUA si Germaniei, care pledeaza pentru continuarea luptei anti-coruptie.

• Cine si cum a reactionat

Presedintele Klaus Iohannis a criticat proiectele inca din momentul in care se aflau la stadiul de zvonuri. De altfel, miercurea trecuta, pe 18 ianuarie, s-a dus pentru prima oara la o sedinta de Guvern, tocmai pentru a opri aprobarea acestor acte normative. La doua zile dupa ce a participat la protestul masiv anti-amnistie si gratiere din Bucuresti, Klaus Iohannis a declansat procedura privind „organizarea unui referendum national prin care poporul sa-si exprime vointa cu privire la urmatoarea problema de interes national: Continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice”.

La protestele de duminica, 22 ianuarie, au iesit 30.000 de oameni numai in Bucuresti. Mitinguri au avut loc in aproape toate marile orase din tara, cu participare masiva in Cluj, Iasi, Timisoara sau Brasov. Duminica au fost proteste anti-amnistie si gratiere si in mari orase europene, unde romanii s-au strans si au cerut renuntarea la proiectele de OUG ale guvernului.

Comisia Europeana a lansat un avertisment chiar prin raportul MCV pe Justitie, prezentat miercuri, 25 ianuarie. In raportul MCV sunt mentionate cele doua proiecte de Ordonanta de Urgenta privind gratierea si amnistia mascata prezentate de Guvern pe 18 ianuarie, dar Comisia nu comenteaza pe marginea lor. Comisia trage insa un avertisment serios: „Modificarile legislative menite in mod clar sa slabeasca sau sa reduca domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie sau care au reprezentat o provocare majora la adresa independentei sau eficacitatii DNA ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate”. De asemenea, Comisia acuza dur campaniile de presa impotriva asupra magistratilor duse de politicieni si mass-media: „Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie.

Consiliul Superior al Magistratilor a avizat negativ, miercuri, 25 ianuarie, cele doua proiecte de ordonanta de urgenta pentru amnistie si gratiere si pentru modificarea Codului Penal. Procurorul general Augustin Lazar a confirmat deciziile CSM.

DNA a transmis ministrului Justitiei inca de vineri, 20 ianuarie, punctul de vedere privind proiectele de modificare a Codurilor penale si gratierea unor pedepse, aratand ca modificarea legistatiei in regim de urgenta este nejustificata. Procurorii DNA au precizat ca modificarile propuse ar altera echilibrul pe care legislatia penala trebuie sa il realizeze „intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate in executarea pedepselor aplicate”. Directia Nationala Anticoruptie sustine ca proiectele incalca mai multe articole din Constitutie.

In plus, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat miercuri, 25 ianuarie, ca proiectul de ordonanta de urgenta privind modificarea Codurilor penale ar produce o dezincriminare partiala, mascata a abuzului in serviciu. Kovesi considera ca niciunul dintre cele doua acte normative – gratierea si modificarea Codurilor penale – „nu este oportun”, potrivit Agrepres. Sefa DNA mai spune ca „Toate prejudiciile care au fost constatate nu vor mai putea fi acoperite.”

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a transmis miercuri, 18 ianuarie, ca proiectele Guvernului dezincrimineaza conflictul de interese si gratiaza uciderea din culpa si evaziunea fiscala. „Modificarea textului privind infractiunea de conflict de interese echivaleaza in practica cu dezincrimnarea acestei infractiuni”, au aratat reprezentantii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Ei spun ca, potrivit proiectului legii gratierii, un folos ar putea fi cuvenit avand ca rezultat eludarea completa a legii, potrivit News.ro.

In plus, reprezentantii Parchetului instantei supreme au subliniat ca, potrivit proiectului elaborat de Executiv, printre infractiunile vizate de gratiere se numara evaziunea fiscala, uciderea din culpa sau vatamarea corporala din culpa. Ei mai arata ca cel mai elocvent exemplu in acest sens il constituie cauza denumita generic Colectiv. „Avand in vedere prevederile constitutionale, precum si dimensiunea consecintelor adoptarii acestor reglementari, apreciem ca nu se justifica urgenta promovarii acestor acte normative printr-o ordonanta a Guvernului, cu atat mai mult cu cat nu au fost in prealabil consultate intr-o maniera transparenta entitatile implicate in aplicarea lor”, conchide PICCJ.

De altfel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) propune amenajarea unor spatii de detentie in unitati militare dezafectate, ca o solutie la supraaglomerarea penitenciarelor.

Si Parchetul anti-terorism a lansat critici dure despre proiectele de gratiere si modificare a Codului Penal, spunand ca pot reprezenta o conditie favorizanta a fenomenului infractional.Vineri, 20 ianuarie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizat si Terorism (DIICOT) a aratat, printr-un comunicat, ca proiectul privind gratierea „poate reprezenta o conditie favorizanta a fenomenului infractional” si ca „nu este intemeiat pe o analiza statistica a numarului de persoane incarcerate in sistemul penitenciar , defalcata pe categorii de infractiuni”. Mai mult, DIICOT a precizat ca proiectul initiat de ministrul Justiei „este de natura a contraria corpul procurorilor DIICOT”, iar „urgenta adoptarii actului de clementa nu este echilibrat justificata”.

In ceea ce priveste modificarile propuse la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, DIICOT spune ca propunerile privind limitarea posibilitatii de a face denunt la 6 luni, precum si modificarile care privesc abuzul in serviciu nu sunt legitime.

Asociatia „Forumul Judecatorilor din Romania” a solicitat Guvernului, vineri, 20 ianuarie, retragerea proiectelor de O.U.G privind gratierea si modificarea Codurilor Penale, invocand o serie de motive, printre care nesocotirea principiilor constitutionale in cazul Ordonantelor de Urgenta si estimarea gresita a costurilor in cazul unei hotarari-pilot a CEDO prevazuta de Nota de Fundamentare a proiectelor. „Forum Judecatorilor” a transmis public si o serie de critici concrete cu privire la proiectul de OUG privind gratierea, subliniind faptul ca „nu sunt exceptate de la gratiere pedepsele aplicate pentru evaziune fiscala, delapidare, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, uciderea din culpa – indiferent de numarul victimelor sau primirea de foloase necuvenite. „Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania subliniaza ca intr-o societate macinata de coruptie este necesara cresterea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajeaza fenomenul, iar nu dezincriminarea (fie si partiala) a unor infractiuni, gratierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora.”, se arata in comunicatul asociatiei.

De asemenea, asociatia sustine ca nerezolvarea problemei cazarii detinutilor de decidentul politic dupa o perioada de peste 5 ani de la primele condamnari CEDO, „coroborata cu lipsa unor remedii progresive eficiente in aceeasi perioada, creeaza unui observator obiectiv impresia ca acest fenomen este folosit, la apogeul sau, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care sa zadarniceasca lupta impotriva coruptiei sau a infractionalitatii, in general. „

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a aratat, vineri, 20 ianuarie, ca intocmirea si punerea „in graba” in circuit de catre Ministerul Justitiei a proiectului de ordonanta privind gratierea nu releva intentia unei dezbateri publice „serioase”, ci „mai degraba ignorarea principiului transparentei”, scrie Agerpres. AMR spune ca a observat cu surprindere ca problema gratierii, lansata in spatiul public la nivel de ‘discutie’, pornind de la conditiile de detentie, cu trimitere la penalizarea Romaniei prin hotarari CEDO, s-a transformat ‘peste noapte’ in ‘proiect de Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru gratierea unor pedepse’, fiind la un pas de punerea pe ordinea de zi a Executivului. Potrivit sursei citate, astfel cum AMR a subliniat in comunicatul de presa din 11 ianuarie, dat in comun cu UNJR, o eventuala lege de gratiere trebuie sa vizeze doar infractiuni cu un grad redus de pericol social si sa excluda infractiunile de coruptie. In vederea gasirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a gratierii, AMR si UNJR au facut trimitere clara la o dezbatere publica, purtata cu argumente factuale si rationale, arata comunicatul.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a solicitat pe 18 ianuarie Guvernului Grindeanu sa nu adopte nici o ordonanta de urgenta care vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti, cum ar fi modificarea Codurilor, fara ca aceasta sa fi fost pusa in dezbatere publica si fara sa fi fost transmisa spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii. Magistratii au spus ca inteleg necesitatea punerii in acord a legislatiei actuale cu deciziile Curtii Constitutionale, insa subliniaza ca acest proces trebuie facut in mod pe deplin transparent, cu respectarea normelor constitutionale si legale de procedura legislativa, incluzand solicitarea avizului prealabil al Consiliului Superior al Magistraturii, conform prevederilor legale.

Sindicatul Omnia din Administratia Nationala a Penitenciarelor a aratat miercuri, 25 ianuarie, ca argumentele in favoarea gratierii sunt eronate, iar condamnarile unor politicieni si oameni de afaceri nu echivaleaza cu urgenta.”Conditiile din penitenciare au fost criticate in mod constant in ultimii 27 de ani, dar pana la incarcerarea unor politicieni si oameni de afaceri importanti au fost ignorate de catre toate partidele politice si de catre toate guvernele, fara exceptii”, spun reprezentantii Sindicatului Omnia, subliniind ca „Supraaglomerarea ca fenomen este in scadere, iar cifrele demonstreaza ca acest efect este unul consistent.”

Ce mai spun sindicalistii din penitenciare:

• Supraaglomerarea ca fenomen este in scadere, iar cifrele demonstreaza ca acest efect este unul consistent. In ultimii 10 ani numarul detinutilor a scazut de la aprox. 48.000 de detinuti la aprox. 27.000 de detinuti. Motiv pentru care apreciem ca, supraaglomerarea va scadea in maxim 4 ani daca planurile existente vor fi finantate si implementate.
• Rata mortalitatii in penitenciare este de 3,5 la mia de detinuti. Rata mortalitatii in Romania este de 11 la mia de locuitori.
• 40,7% dintre romani au WC-ul in curte. 100% dintre detinuti au acces permanent la grupuri sanitare si apa curenta, chiar daca 19 din cele 44 de penitenciare romanesti sunt supraaglomerate.
• Detinutul Adamescu (un exemplu folosit de catre dl. Dragnea), bolnav inca dinainte de a fi incarcerat, se afla din septembrie 2016 intr-o clinica privata, a fost operat la genunchi de catre medicul pe care si l-a ales, si a decedat intr-o clinica privata.

Sase organizatii non-guvernamentale au transmis joi, 19 ianuartie, un comunicat comun prin care au sustinut ca acordarea unei gratieri colective prin ordonanta de urgenta reprezinta „o actiune fara precedent in istoria postdecembrista a Romaniei”. Elaborarea in secret si promovarea pe agenda Guvernului fara o consultare reala a societatii romanesti a unor acte normative de importanta deosebita, cum sunt gratierea colectiva si modificarile Codurilor penale, sunt inacceptabile, considera ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania si Grupul pentru Dialog Social (GDS). „Aceste practici arunca Romania inapoi in anii ’90 si sunt incompatibile cu standardele unei tari care este membra UE”, arata cele 6 ONG-uri.

Mihai Politeanu, Elena Ghioc si Razvan Patachi, membri ai miscarii civice Initiativa Romania, au depus miercuri, 25 ianuarie, la Directia Nationala Anticoruptie un denunt penal impotriva premierului Sorin Grindeanu si a ministrului Justitiei, Florin Iordache, pe care ii acuza de favorizarea faptuitorului si prezentarea cu rea credinta de date inexacte Parlamentului si presedintelui Romaniei in legatura cu intentia de a promova gratierea si modificarea Codurilor penale prin Ordonanta de urgenta.

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR), Consiliul Tineretului din Romania (CTR) si Consiliul National al Elevilor (CNE) au solicitat duminica, 22 ianuarie, retragerea actualelor proiecte de Ordonanta de Urgenta a Guvernului referitoare la gratiere si modificarea codurilor penale. Reprezentantii tinerilor considera ca modul in care se incearca realizarea acestor modificari, fara o dezbatere publica prealabila, creeaza suspiciunea ca urmaresc interese private. Cele trei organizatii arata ca sustin alinierea legislatiei penale la deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, insa cer retragearea celor 2 proiecte.

USR a redactat o motiune simpla pe justitie prin care cere „demisia sau demiterea” lui ministrului Florin Iordache.Totodata, USR a trimis o scrisoare deschisa privind proiectele de ordonanta de urgenta care vizeaza modificarile legislatiei penale si gratierea catre presedintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Ambasadorul SUA in la Bucuresti, Hans Klemm, a declarat, saptamana trecuta, intr-un interviu pentru News.ro „nu consideram <> nici o masura care slabeste statul de drept in Romania si ne asteptam ca toate institutiile din Romania sa incerce sa consolideze lupta natiunii impotriva coruptiei„. El a dat acest raspuns cand a fost intrebat de reporter daca e oportuna modificarea legislatiei referitoare la gratiere si la redefinirea abuzului in serviciu. Klemm a dat un nou mesaj de sustinere pentru DNA, spunand ca „Statele Unite o sustin ferm pe Laura Codruta Kovesi, procuror-sef al DNA si toate institutiile de lupta impotriva coruptiei din Romania”.

Ambasadorul Germaniei la Bucuresti pledeaza pentru „continuarea ferma a luptei anticoruptie si a consolidarii statului de drept” in Romania. Germania pledeaza pentru stabilitate si predictibilitate in Romania si pentru „continuarea ferma a parcursului de intarire a statului de drept si a luptei impotriva coruptiei in tara”, a declarat miercuri, 25 ianuarie, in cursul primei sale intalniri cu presa, noul Ambasador al Germaniei la Bucuresti, Cord Meier-Klodt, potrivit News.ro. Cord Meier-Klodt a subliniat ca lupta anticoruptie si consolidarea statului de drept sunt factori importanti pentru binele economic al Romaniei: „Ambele elemente reprezinta factori puternici vizati intotdeauna de posibilii investitori in cadrul procesului lor decizional, la alegerea unei destinatii de investitii.” Diplomatul german a precizat ca va relua acest mesaj in cursul intalnirilor pe care intentioneaza sa le aiba in viitorul apropiat cu reprezentanti ai noului Guvern.

Camera de comert germano- romana a transmis luni, 23 ianuarie, printr-un comunicat ca firmele germane doresc continuarea luptei anticoruptie. „Stabilitatea juridica, predictibilitatea deciziilor economice si politice cat si conditiile-cadru economice stabile sunt pentru companiile germane criterii importante pentru un amplasament investitional. In afara de asta, companiile germane vad cu ochi foarte buni lupta anticoruptie si isi doresc continuarea acesteia”, se arata intr-un comunicat al Camerei de Comert Romano- Germane (AHK).